„Viața autentică de la țară”, un ideal pe care Elena Lasconi ni-l vinde în loc de idei de președinte. O face pentru că mutarea la sat e un fenomen / Realitatea din spate
145.000 de români s-au mutat de la oraș la sat doar în 2022. Mișcarea socială e importantă și ține de mai multe mutații din societate, printre care faptul că generația decrețeilor, cea mai numeroasă din istoria României, se apropie de 60 de ani. Dar cum arată, cu adevărat, viața la țară?
- HotNews își informează nepartizan publicul și nu susține niciun candidat la alegerile prezidențiale și niciun partid la parlamentare. Încercăm să tratăm egal promisiunile și ideile politicienilor și să le prezentăm cetățenilor cărora li se cere votul. Facem asta analizând tot ce se spune în campanie în contextul vieții de zi cu zi a românilor.
În aparițiile publice, Elena Lasconi prezintă idilic propriile alegeri de viață și politice. Totul e cromatic, gustos, perfect. O melodie bine pusă la punct a percepției. Încă nu știm care este coloana vertebrală a acestor idei.
De pildă, după interviul pe care Elena Lasconi l-a dat, din curtea casei sale din Câmpulung, la Antena 3, lui Mihai Gadea, a sărit în ochi lipsa de consistență a candidatei USR la președinție.
Lasconi nu ne-a dat absolut nicio informație relevantă referitoare la viziunea sa despre politica externă, cum ar fi trebuit să o facă un candidat la președinție.
Nu ne-a spus prea multe nici despre economie, nici măcar despre administrație publică, deși e primar la al doilea mandat. S-a limitat la generalități și truisme, de genul „anul viitor va fi o criză economică”, dar fără măsuri, idei și capacități de acțiune.
Nu știm, așadar, nimic despre cum ar arăta un mandat Lasconi la Cotroceni. În schimb, candidata USR ne-a spus foarte multe lucruri despre viață.
Perspectiva pășunistă
Nu despre orice viață, ci despre cea „autentică de la țară”, când trăiești înconjurat de câini, pisici și mușuroaie de furnici, când cultivi flori și legume bio și mănânci prune și gutui din curtea casei tale.
Această imagine idilică pe care ne-o arată Elena Lasconi frământă de altfel mințile a multor orășeni, mulți corporatiști, trecuți de 40 de ani și care s-au săturat de stres, de aglomerație și de toate nefericirile asociate vieții urbane.
Sute de mii au plecat deja de la oraș la țară, alte sute de mii se gândesc serios să o facă.
Elena Lasconi este unul dintre ei. Spune că și-a cumpărat casa din Câmpulung în urmă cu 20 de ani „când a auzit în redacție (la Pro TV, probabil)” că alți colegi și-au luat proprietăți în acest oraș și atunci a cerut și ea numărul de telefon al agentului imobiliar.
„Tot ce am vrut a fost ca terenul să aibă la un capăt un pârâu și de acolo să pornească pădurea”, a explicat Lasconi.
„Ador lucrurile simple, de care am uitat să ne bucurăm (…) Se spune că energia pe care ţi-o dau fructele sau legumele este atunci când le iei direct din pom sau din pământ şi le consumi în două ore”, ne-a mai lămurit candidata USR.
Aceste vorbe nu reprezintă doar o imagine de campanie electorală. Dacă dai căutare pe internet, găsești interviuri vechi cu Lasconi vorbind despre legume bio pe care le crește în grădină, despre găini și câini și despre cât de bine a ajuns să se înțeleagă cu vecinii, „tanti Cica” și „nea Gigi”, de când s-a mutat la Câmpulung.
Un mic oraș din apropierea munților, dar unde viața e mai apropiată de cea rurală decât urbană.
145.000 de mutați de la oraș la sat în 2022
În ultimii ani, România a cunoscut o migrație semnificativă de la oraș la sat, cu un vârf înregistrat în 2022, când datele de la Institutul Național de Statistică arată că 145 mii de oameni au luat această decizie.
Pe Facebook s-au format mai multe grupuri care promovează trendul, cel mai cunoscut dintre ele, „Mutat la țară – Viața fără ceas”, având 320 mii de membri.
Sigur că dincolo de imaginea idilică de la televizor, mutarea de la oraș la țară este plină de provocări. Viața e frumoasă la sat până constați, de pildă, că vecinul are obiceiul să scoată boxele în curte și să dea muzica la maxim (problemă reală, discutată pe un grup de Facebook).
„Bună ziua, vecinul a schimbat gardul și a mutat resturile pe câmpul din fața curții mele. I-am spus să le ridice și mi-a zis că e prieten cu primarul și face ce vrea el. Vă rog sfaturi”, o altă problemă ridicată de altcineva în comunitatea „Mutat la țară – Viața fără ceas”.
Sunt doar două exemple oarecum superficiale, despre ce surprize ne pot aștepta în mediul rural, cel idealizat.
Am destul de mulți cunoscuți și rude care fac parte din această categorie: au muncit la corporație ani de zile, și-au cumpărat proprietăți la țară și s-au mutat: acum fie lucrează remote, fie au încercat business-uri în turism, fie s-au pensionat.
Nu s-au dus chiar în fundul Moldovei, ci au rămas totuși aproape de marile orașe, București, Cluj, Brașov, în comune cu utilități și infrastructură.
„Ce fac dacă am nevoie să merg la un spital?” iată o întrebare legitimă. Unde învață copiii e o altă întrebare?
Mutatul la țară este, indiscutabil, un hype cultural al zilelor noastre. Nu salvează satele de depopulare, ci mai degrabă cultivă o fantezie: „se poate ca, atunci când nu mai putem la corporație, să lăsăm totul baltă și să ne întoarcem la „viața adevărată”.
Ce mai au totuși în comun acești oameni?
Ei recunosc că li s-a cam luat de „fițele” de la oraș. S-au săturat de discuțiile legate de identitatea de gen sau despre căsătoriile gay. Sau despre cum nu mai poți să faci o glumă la serviciu pentru că automat e considerată „sexistă” și așa mai departe. Spun că nu au o problemă cu subiectele de mai sus, ci pur și simplu nu le mai vor prin preajmă.
Sigur, problemele rămân acolo, nerezolvate, dar ei nu mai au chef să participe la rezolvarea acestora. Se retrag, cum ar veni.
„E prea mult, deschizi telefonul și numai despre transgenderi și identitate de gen se vorbește pe internet”, mi-a zis cineva la un moment dat, deși discuția ar fi trebuit să fie mai degrabă despre algoritmii care te țin captiv în subiectele pe care singur le alegi să le consumi.
Ce ne spune Elena Lasconi despre aceste subiecte?
Și ea arată că s-a cam plictisit de ele.
– Căsătoriile între persoanele de același sex reprezintă doar „treaba aia cu gay-ii”, de care „ar trebui să fie mai bine întrebat Ciolacu că doar „PSD e singurul partid progresist în România”.
Ce mai aflăm din declarațiile Elenei Lasconi:
– „Totul e de la Dumnezeu”, „m-am supărat pe Dumnezeu când am pierdut prima sarcină”
– „Femeia este totul în casă”, „ea ține socotelile”, „femeia este empatică”.
– „Promisiunea mea fundamentală este să unesc poporul”.
În ceea ce privește reperele morale ale candidatei USR aflăm că acestea sunt: luptătoarea anticomunistă Elisabeta Rizea, bunica sa și femeia la care a stat în gazdă la Deva care era „educată la pension și care a învățat-o să vorbească frumos”.
Elena Lasconi e o conservatoare moderată care înțelege bine vremurile pe care le trăim: foarte mulți oameni au obosit de conflictele nesfârșite și vor să-și simplifice viața.
Se prezintă ca o femeie de succes, tradițională, credincioasă, care trăiește la țară și duce „o viață autentică”, pe placul foarte multor oameni din România.
Toți oamenii de care spuneam mai spus, în general educați, nu ar vota AUR, cu spectacolul și demagogia aferente lui Simion, dar ar alege în mod sigur pe cineva ca Elena Lasconi.
Chiar dacă ea le vinde o fantezie.
„Viața autentică de la țară”este o poveste frumoasă de câțiva ani prin România. Numai că nimeni nu s-a gândit până acum s-o folosească într-o campanie prezidențială.
Dar de ce nu, alegătorii au văzut atâtea în România. Oricum nici ceilalți candidați nu excelează în domeniile unde ar trebui să exceleze un președinte.