Victime pentru Basescu. Episodul 5: elita economica
Numeric, decimarea elitei economice este cu mult mai mica decit cea a elitelor politice. In fapt, cele doua nu doar ca se intersecteaza (o mare parte dintre liderii economiei Romaniei precomuniste fiind si lideri politici; nici nu se putea altfel, daca ne gindim la votul cenzitar dupa care erau alesi conducatorii tarii), dar se si presupun.
Cel putin 70 de lideri politici (inalti demnitari de stat) sint si lideri economici de top. O parte dintre acestia sint profesori universitari la Academiile Comerciale din Bucuresti, Brasov, Cluj (adevarate pepiniere de specialisti in economie, deveniti dupa 1946 „dusmani ai poporului“ si condamnati la inchisoare).
O alta categorie de victime ale comunismului din rindul elitei economice o reprezinta fostii ministri de Economie, Finante sau Comert si Industrie. Nu a scapat de tavalugul comunist nici esalonul al doilea sau al treilea, constituit din „tehnocrati“, directori si/sau (sub)secretari generali din ministerele de Finante, Comert Exterior, Agricultura si Domenii, Industrie si Comert.
De asemenea, au fost victime ale comunismului, in urma unui program de neutralizare a reprezentantilor la virf ai capitalismului romanesc, directorii de banci, in frunte cu guvernatorii BNR. In fine, dar nu in ultimul rind, au cazut victime represiunii comuniste si mari intreprinzatori, care au fost in acelasi timp si lideri politici.
Minimum 60 de lideri ai economiei romanesti prestaliniste (din cei 280 de economisti mentionati in cele opt volume disponibile ale „Dictionarului victimelor comunismului“ de Cicerone Ionitoiu) constituiau mari proprietari sau intreprinzatori, ori profesori universitari de economie a caror implicare politica nu este mentionata.
Un numar semnificativ de intreprinzatori au „scapat“ consemnarii lor ca victime ale comunismului prin fuga timpurie in Occident, cu ajutorul banilor si relatiilor (inclusiv pe linga comunisti). Cazuri celebre de lideri-ctitori ai economiei romanesti care au „scapat“ de „buldozerul“ comunist sint: Auschnitt Max si Malaxa Nicolae.
Doua momente esentiale
In iunie 1948, au fost nationalizate intreprinderile industriale, bancile, societatile de asigurari, minele si intreprinderile de transport. Aceasta a adus nu numai cu introducerea planificarii centralizate calitative, ci a provocat si distrugerea afacerilor celor care erau numiti „dusmani de clasa“.
In martie 1949, proprietatea asupra pamintului a fost luata total din miinile particularilor. Cu aceasta ocazie au fost lichidate ramasitele fostei clase mosieresti si cele ale „chiaburilor“.
Cum se ajungea in arest
Acestea erau cele mai dese capete de acuzare folosite impotriva membrilor elitei economice: „uneltire contra ordinii sociale“; calitatea de „chiabur“ sau de „exploatator“; apartenenta politica (PNT, PNL, legionari sau miscari subversive anticomuniste); ruda de detinut politic; raspindire de manifeste anticomuniste; „incercari de agitatiune“;
„crima de nedenuntare“; refuzul de a se „intovarasi“ cu PMR sau de a intra in colectivizare; criticarea reformei monetare; criticarea liderilor comunisti; „propaganda impotriva regimului“; lecturarea/redactarea de poezii interzise; depistarea de nereguli fiscale grave la PCR (nu era un capat de acuzare, dar devenea motiv de inchisoare in ciuda sentintei de eliberare).
Mariti lista noastra
Lista cu numele victimelor elitei economice distrusa de comunism prezentata de ziarul nostru este una minima. Cei care detin date si nume suplimentare sint invitati sa le trimita la adresa: victime_comunism@cotidianul.ro.
Modernizarea Romaniei a avut multe obstacole
Romania interbelica si postbelica este marcata de o serie de contradictii si decalaje interne si externe, care au facut ca modernizarea sa sa fie foarte dificila, iar aderenta stalinismului la mediul economic romanesc relativ usoara dupa decapitarea elitelor economice, sociale, politice si culturale.
Asa cum remarcau sociologii romani ai acelor vremuri, printre care si Virgil Iuliu Barbat (sociolog clujean renumit in Europa si America), exista o prapastie imensa intre o minoritate extrem de cultivata, scolita in Occident si bogata, si o majoritate analfabeta si extrem de saraca, abia iesita din iobagie.
Din punct de vedere economic, Romania inregistrase pe plan international succese notabile fiind in 1913 pe locul IV in lume la exportul de griu (dupa Rusia, Canada si SUA) si pe locul III la exportul de porumb.
INTERVIURILE HotNews.ro