VIDEO Ce este sindromul de joncțiune pielo-ureterală? „În timp, dacă nu e tratat chirurgical, pacienții ajung să trăiască cu un singur rinichi”

Sindrom de joncțiune pielo-ureterală – aceasta este afecțiunea care a fost tratată, în cadrul unei intervenții chirurgicale laparoscopice efectuate la Spitalul MedLife Polisano Sibiu, de Dr. Valentin Pîrvuț, medic primar urolog și de Dr. Alexandra Micu, medic specialist urolog. „Este o anomalie congenitală, care poate să nu dea simptome o lungă perioadă de timp. De menționat este faptul că pacienții cu această problema ajung să trăiască, de fapt, cu un singur rinichi deoarece rinichiul afectat de sindromul de joncțiune nu este funcțional”, ne-a explicat Dr. Valentin Pîrvuț, după ce am asistat la intervenția chirurgicală.

Pacienta operată la MedLife Polisano a fost diagnosticată cu sindrom de joncțiune pielo-ureterală dreaptă, ceea ce reprezintă un blocaj care nu permite eliminarea urinei din rinchi către ureter. Această problemă apare de la naștere, însă în unele cazuri ea este diagnosticată mult mai târziu, la vârstă adultă.

Simptomele sindromului de joncțiune pielo-ureterală

Fiind o anomalie genetică, care apare încă de la naștere, aceasta nu este frecvent întâlnită în populația adultă. La ora actuală, majoritatea pacienților cu această afecțiune sunt operați în copilărie.

Totuși, Dr. Valentin Pîrvuț ne-a explicat că sunt pacienți care pot trăi o viață întreagă fără să știe că suferă de această afecțiune, neavând simptome specifice. Însă, medicul precizează că, în timp, pacienții ajung să trăiască cu un singur rinchi întrucât rinichiul afectat de sindromul de joncțiune nu este funcțional, deci el nu aduce niciun beneficiu organismului.

De multe ori, se întâmplă ca pacienții adulți să se adreseze pentru o altă problemă: „Se adresează colegilor radiologi, colegilor de la interne sau gastroenterologie, fac o ecografie și găsesc o problemă”, a adăugat medicul.

Problema apare atunci când pacienții cu această anomalie se prezintă la medic într-un stadiu tardiv. „În cursul investigației, noi efectuăm inclusiv o tomografie cu substanță de contrast, un uro-CT, sau o scintigrafie renală care ne va spune exact cât funcționează acel rinichi. Dacă este un rinichi nefuncțional pe sindromul de joncțiune, atunci intervenția se modifică. Intervenția va fi una de scoatere a rinichiului, de nefrectomie”, a explicat Dr. Valentin Pîrvuț.

Cum decurge operația

După ce pacientul are un diagnostic clar de sindrom de joncțiune pielo-ureterală se efectuează investigații care îi spun medicului care este funcția renală și dacă este cazul să fie efectuată o intervenție chirurgicală.

„Această patologie se operează în principal laparoscopic. Intervenția laparoscopică pentru sindromul de joncțiune este golden standard-ul pentru patologia aceasta, fiind varianta cea mai ușor tolerată de pacient, cu o recuperare mult mai rapidă decât intervenția deschisă”, a explicat Dr. Pîrvuț. Altfel, intervenția poate fi efectuată și prin abord deschis; varianta laparoscopică minimează ceea ce se întâmplă în chirurgia deschisă, deci este aceeași tehnică, doar că beneficiile chirurgiei laparoscopice sunt superioare.

În timpul intervenției laparoscopice se inserează un stent, care are un rol important în perioada de vindecare.

„Acela este un stent, o tehnologie standard, care se inserează pentru a permite urinei din rinichi să poată să ajungă să circule pe ureter până la nivelul vezicii urinare, în perioada de vindecare. Acolo se remodelează tot bazinetul rinichiului și cu ureterul, iar dacă nu s-ar folosi această variantă, am risca foarte mult să avem complicații postoperatorii”, spune medicul urolog.

După aproximativ 4 săptămâni, perioada de vindecare a rinichiului, are loc procedura de extragere a stentului, sub anestezie locală. „Este o procedură simplă, se intră pe uretră, la nivelul vezicii urinare și de acolo se extrage acest stent. Pacientul se prezintă, se scoate stentul și merge acasă”.

Partea cea mai migăloasă a intervenției este sutura: „Din cauza faptului că pensele nu au posibilitatea să fie orientate la nivel de 360 de grade, devine un pic mai dificilă sutura, de aceea este partea care consumă cel mai mult timp în timpul procedurii”, a adăugat Dr. Pîrvuț.

Intervenția minim invazivă la care a asistat și echipa HotNews la fost realizată de Dr. Valentin Pîrvuț împreună cu Dr. Alexandra Micu, medic specialist urolog.

„În momentul în care vorbim de chirurgie și mai ales de chirurgie mare, totul se face în echipă. Niciodată nu poți să vii să spui că singur ai realizat ceva în chirurgia mare urologică, aici intrând inclusiv intervențiile laparoscopice. Cu Dr. Micu colaborez de foarte mulți ani și facem o echipă foarte bună în ceea ce privește toate intervențiile ample pe care le efectuăm în urologie”, a precizat Dr. Pîrvuț.

Recuperarea după operația la rinchi

După intervenția laparoscopică, la o distanță de 2-3 zile, medicul extrage tuburile de dren și sonda urinară.

„În 2-3 zile pacientul poate să meargă acasă. Desigur că trebuie ca, pentru o perioadă de 2 săptămâni, pacientul să stea un pic mai liniștit, să nu facă eforturi mari. Dar recuperarea este rapidă, la 3-4 săptămâni după operație, pacientul se poate reintegra socio-profesional și se poate întoarce inclusiv la locul de muncă”, a precizat Dr.Valentin Pîrvuț.

În ceea ce privește tratamentul, medicul ne-a explicat că se administrează doar un antiseptic urinar.

„Sunt pacienți care, pentru faptul că se montează acest stent, prezintă ceea ce noi numim o patologie de stent. Acest lucru este tradus prin faptul că se pot duce să urineze ceva mai des la toaletă. Dacă fac efort, pot să prezinte o ușoară hematurie, adică sânge în urină. Pentru aceasta, dacă sunt astfel de pacienți care tolerează ceva mai greu prezența acestui stent la nivelul vezicii urinare, se administrează medicație specifică”, a adăugat chirurgul .

Intervenții urologice complexe

În cadrul Spitalului MedLife Polisano Sibiu se pot efectua intervenții urologice complexe. De altfel, după discuția avută cu echipa HotNews, Dr. Valentin Pîrvuț urma să aibă o altă procedură, „mai complicată și cu mai multe necunoscute”, după cum ne-a spus chiar el.

„E vorba de un pacient care este diagnosticat cu o formațiune tumorală. Se suspicionează un cancer de rinichi, la nivelul polului superior, deci în partea superioară a rinichiului. E un pic mai amplă decât ceea ce am făcut acum prin câteva caracteristici”, ne-a explicat acesta.

Operația, tot prin abord laparoscopic, a fost efectuată la un pacient cu un grad de insuficiență renală și cu diabet, afecțiuni care complică procesul de vindecare postoperator.

„În cadrul acestei intervenții laparoscopice avem o perioadă de timp în care ar trebui să oprim circulația de sânge către rinichiul respectiv. Având în vedere boala renală de care suferă pacientul, am prefera, dacă este posibil, să nu oprim circulația sângelui către rinichiul afectat pentru a reuși să prezervăm cât mai bine funcția renală în perioada postoperatorie. Dacă nu se poate, avem un interval de 25-30 minute în care trebuie să facem tot ceea ce înseamnă extragerea acestei formațiuni”, a explicat medicul.

Cum se poate preveni apariția afecțiunilor la rinichi

Medicul urolog spune că există câțiva factori de risc care favorizează apariția acestor afecțiuni, însă dincolo de controalele regulate, nu există un regim igieno-dietetic pe care pacienții l-ar putea urma pentru a împiedica acest lucru.

„Este foarte important să facă anumite verificări, anuale, la urolog sau la alte specialități pentru a vedea dacă apar probleme. Cel mai bine pentru noi ar fi să descoperim aceste tumori în stadii incipiente. Nu întotdeauna se întâmplă treaba asta. Pentru că, dacă apare ca simptom sângerarea în urină, hematuria, atunci, de obicei, ne gândim că stadiul este ceva mai avansat și, până la investigațiile radiologice, nu știm exact în ce stadiu se află”, a adăugat Dr. Valentin Pîrvuț.

Spitalul MedLife Polisano din Sibiu, în care a avut loc intervenția filmată de echipa HotNews, face parte dintr-o structură integrată de centre de excelență în medicină la nivelul Europei, având la bază un singur criteriu, cel al calității ireproșabile a serviciilor medicale oferite.

În prezent, Spitalul MedLife Polisano acoperă toate nevoile pacienților, de la diagnostic la tratamente și intervenții chirurgicale de mare complexitate. Centrele de vârf sunt neurochirurgia, cardiologia și chirurgia cardiovasculară, gastroenterologia, chirurgia oncologică, senologia, chirurgia bariatrică, urologia și ortopedia. Aproximativ 50.000 de pacienți din întrega țară au fost tratați aici, fiind efectuate peste 40.000 de intervenții chirurgicale, cele mai multe din sfera cardiologiei.

Citește și: