VIDEO Cum s-a format tornada de la Drajna și ce viteză a avut vântul. Meteorolog: „Vorbim de o super-celulă, ce s-a întâmplat acolo”
Tornada de la Drajna s-a format în momentul în care frontul atmosferic rece care a pătruns în România, pe la Oltenița, în cursul dimineții s-a ciocnit cu unul de aer foarte cald. Din cauza temperaturilor ridicate s-au dezvoltat foarte mult norii cumulonimbus a căror înălțime a atins 13-14 kilometri, potrivit meteorologilor ANM.
Norii cumulonimbus sunt nori de furtună, formați din vapori de apă sub acțiunea unui vânt ascendent. Aceștia înmagazinează un volum mare de apă, care la un moment dat cade sub formă de precipitații, apărând un puternic curent descendent, care poate intra în rotație cu aerul cald. Astfel, apare un fuior sau pâlnie la baza norului, care coboară și atinge solul, producând o tornadă.
Acești nori cumulonimbus au fost și în cazul de la Drajna.
„Vorbim despre o super-celulă, ce s-a întâmplat acolo, pentru că apare o mișcare rotațională între curentul ascendent din față, care hrănește furtuna, și cel descendent, precipitabil”, a declarat meteorologul Mihai Timu, citat de stirileprotv.ro.
Timu a spus că astfel de fenomene se produc în sezonul cald când se pot înregistra diferențe termice semnificative între fronturile atmosferice. „Zona cea mai vulnerabilă în țara noastră o reprezintă Bărăganul pentru că este zonă de câmpie se încinge foarte repede temperaturile cresc foarte mult”, a spus el.
El a precizat că nu se poate ști cu exactitate care a fost viteza vântului în interiorul tornadei, însă „în jurul stațiilor din zona aceea, vorbim de Slobozia, Fetești, Călărași, am înregistrat cel mult 90 de kilometri la oră” ceea ce înseamnă că în interior viteza a fost mai mare de 90 de kilometri la oră.
Scara Fujita de măsurare
Măsurătorile directe în ceea ce privește o tornadă sunt greu (și periculos) de obținut. În 1971, Theodore Fujita- professor de meteorologie la Universitatea din Chicago, specialist în tornade, a alcătuit un sistem de clasificare care îi poartă numele bazat pe distrugerile structurilor realizate de om.
F0 – viteză vântului între 64-116 km/h.
Nu provoacă pagube foarte însemnate, dar chiar și aceste tornade pot smulge țigle de pe acoperișuri și pot aruncă mașinile de pe șosele. Casele mobile se pot răsturna și magaziile se pot darâma. Pot provoca ruperea crengilor din copaci și a indicatoarelor rutiere.
F1 – viteză vântului între 117-181 km/h.
Este o tornadă moderată ce provoacă pagube medii. Reprezintă echivalentul unui uragan de cea mai slabă intensitate.Vor cădea acoperișurile de pe case și casele mobile în zona afectată de tornadă se vor darâma.Acest tip de vârtej poate aruncă trenurile de pe sine.
F2 – viteză vântului între 182-253 km/h.
Această este o tornadă puternică. Copacii grei vor fi smulși din rădăcini iar clădirile solide se vor prăbuși asemenea unor bețe de chibrituri.
F3 – viteză vântului între 254-332 km/h.
Această tornadă produce distrugeri pe scară largă. Se vor dărâma acoperișurile și perețîi caselor bine construite. Locomotivele și camioanele de 400 de tone vor zbura prin aer că niște jucării, iar copacii unei păduri vor fi culcați la pământ.
F4 – viteză vântului între 333-419 km/h.
O tornadă de o asemenea intensitate distruge tot ce îi iese în cale. Casele solide sunt ridicate în aer, iar structurile cu fundație nerezistentă sunt aruncate la mare distanță.
F5 – viteză vântului între 420-512 km/h.
Este o tornadă incredibilă, tot ce întâlnește în cale este cărat pe distanțe considerabile.
Tornada de la Drajna:
INTERVIURILE HotNews.ro