VIDEO Dr.Victor Olsavsky: ​In Romania virusul West Nile s-a manifestat pentru prima oara in 1996, au fost peste 300 de cazuri la vremea respectiva si de atunci anual se raporteaza 1-2 cazuri sporadic

West Nile este un virus care a fost descoperit pentru prima data in 1937 in Uganda, intr-o provincie a Nilului de Vest, West Nile, si din acest motiv ii poarta numele. E un virus care provoaca o boala numita fie febra Nilului de Vest, daca are o forma mai severa, ajunge pana la meningita sau encefalita. Cam asta este in mare. Fiind descoperit din 1937, probabil exista de mai multa vreme, si a fost descoperit si in alte parti ale lumii, nu numai in Africa.

S-a constatat ca afecteaza atat omul cat si alte animale domestice, precum calul, cainii, pisicile, iepurii de casa. Ce s-a constatat este ca atat omul cat si calul sunt ultima statie a dezvoltarii acestui virus in sensul ca nu se trasmite de la om la om. Epidemia in randul cabalinelor cu acest virus nu s-a descris.

Unul dintre vectorii cei mai importanti care il transporta de pe un continent pe altul sunt pasarile. S-a constatat pe traseul pasarilor migratoare acest virus. Cine il aduce de la pasari la pisica, caine, animale de casa? Nimeni altul decat tantarul, unul din dusmanii nostri care ne provoaca atatea neplaceri. Dincolo de faptul ca nu ne lasa sa dormim noaptea si ne pisca, ne mai transmite si boli.

Exista posibilitatea transmiterii virusului de la animal la om?

In mod direct nu. Iarasi este nevoie de un vector si acest vector este tot tantarul. Tantarul este cel care transporta virusul.

Exista categorii de populatie mai expuse la acest virus?

Din ce s-a constatat pana acum, expusi suntem cu totii in momentul in care exista o populatie de tantari care transporta acest virus. Numai ca s-a constatat ca forme mai severe de boala fac persoanele peste 50 de ani. Risc mai mare de a dezvolta o forma mai severa de meningita sau encefalita sunt batranii, iar din randurile acestora s-au inregistrat pana acum si decese. In acest moment vorbim de cazuri mai numeroase in Grecia, unde pana saptamana trecuta s-au inregistrat 138 de cazuri si 9 decese – persoane in varsta care au prezentat niste conditii patologice preexistente. Cu alte cuvinte, daca persoana respectiva avea o imunitate mai scazuta, sau o anumita suferinta, aceasta infectie i-a dezechilibrat si le-a cauzat aceasta manifestare severa.

De ce a aparut virusul in aceasta perioada a anului?

Ar putea fi mai multe explicatii. Atat organizatia noastra cat si Centrul de Control al Bolilor European de la Stockholm mentioneaza ca este nevoie de mai multe studii interdisciplinare. Ce inseamna interdisciplinar? Nu numai noi supraveghem omul, ci si entomologii, zoologii, veterinarii, pentru ca trebuie studiat virusul pe tot parcursul lui pentru a ne da seama, cand se manifesta, cum se manifesta si de ce. Cert este ca apare vara atunci cand exista tantari. Peste iarna nu avem tantari, deci nu avem nici boala. E clar ca vectorul este tantarul, in functie de ciclul de viata al tantarului, avem si infectii cu acest virus.

Cat de expusi sunt copiii?

La fel ca si adultii. Se considera ca doar 80% din cei infectati cu virus, prezinta semne de boala. Un prim semn de boala este acel simptom febril de care v-am mentionat, si abia 1% din cei infectati, pot sa ajunga la forme mai severe tip meningita sau encefalita. Constatandu-se ca la risc sunt batranii si adultii, putem concluziona ca riscul este mult mult mai mic la copii sa ajunga la forme de acest tip de encefalita sau meningita.

Nu exista vaccin, nu exista tratament. Exista studii in desfasurare?

Exista studii dar trebuie sa vedem dimensiunea problemei. In momentul in care o companie farmaceutica sau o institutie se apuca sa dezvolte un vaccin impotriva unei boli care poate fi prevenita prin vaccin, intotdeauna se ia in considerare impactul. Ne uitam ce tip de impact avem cu acest virus. Comparand cu toate celelalte boli cauzate de tot felul de virusi pentru care se produc vaccinuri, constatam ca efectul nu este unul de mare pericol vis-a-vis de sanatatea publica, sanatatea populatiei.

Cu alte cuvinte, cercetarea si dezvoltarea unui vaccin impotriva virusului West Nile ar consuma resurse mult prea mari fata de beneficii. Daca ne uitam strict la cazul Greciei din aceasta vara, 138 de cazuri, tinand cont ca tratamentul este simptomatic, tinand cont ca doar 1% din cei infectati dezvolta fenomene mai severe, tinand cont ca din cei cu fenomene mai severe doar 10-20% au nevoie de ingrijiri in terapie intensiva, atunci efortul financiar de a dezvolta un vaccin, ar fi mult prea mare fata de beneficiu.

Practic putem spune ca daca luptam impotriva tantarilor, costurile sunt mult mai mici decat daca am investi in dezvoltarea unui vaccin.

Ce masuri de preventie exista?

Sa ne ferim de muscatura de tantar. Toata lumea stie, toata lumea le foloseste: de la plase de tantari la locuinte, la locul de munca, pana la substante, spray-uri impotriva insectelor, acele dispozitive cu lichid sau cu pastila care se pun in priza pentru a alunga tantarii, imbracaminte adecvata, s-au intalnit cazuri cand tantarii au intepat prin tesatura subtire.

In primul rand daca luptam impotriva vectorului, impotriva tantarului, trebuie sa ii distrugem habitatul. Se stie clar ca ei depun ouale in balti: deci asanarea baltilor.

Anul acesta a fost un an ploios, am avut si inundatii, locuri in care sa balteasca apa si sa se dezvolte populatia de tantari, au fost. Asanam baltile, scoatem apa din pivnite, dam cu insecticide.

Pentru Romania este o poveste care s-a manifestat pentru prima oara in 1996, au fost peste 300 de cazuri la vremea respectiva si de atunci anual se raporteaza 1-2 cazuri sporadic. Nu vorbim de epidemie, nu vorbim de ceva care sa bage in sperieti toata lumea.

Cu sau fara aceasta boala, nu trebuie sa ne protejam impotriva muscaturii de tantar?