Liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, a dat un interviu HotNews în care a explicat cum se raportează la UE, dar și la Rusia și a răspuns acuzațiilor că ar face jocurile lui Putin la viitoarele alegeri parlamentare de peste două luni. „Suntem împotriva cedării intereselor economice și a suveranității în favoarea unor companii transnaționale – exact ceea ce, din păcate, s-a întâmplat și în România”, spune Igor Dodon, care în perioada 2016-2020 a fost președinte al Republicii Moldova. Teoria potrivit căreia România și-a pierdut diplomatic, economic și militar suveranitatea prin aderarea la UE și la NATO a fost promovată și de Vladimir Lipaev, ambasadorul Federației Ruse la București, într-un interviu pentru HotNews.

• Fostul președinte s-a opus schimbării numelui limbii de stat din Republica Moldova, din „moldovenească” în „română” pentru că, în opinia sa, ar contravine realităților istorice și juridice.
• Întrebat la sfârșitul interviului de corespondenta HotNews în ce limbă a avut loc discuția, Igor Dodon a dat următoarea explicație: „Faptul că limba moldovenească și româna sunt asemănătoare este evident. Ne înțelegem unii cu alții. Dar poziția mea nu s-a schimbat”.
• Fostul președinte susține că Republica Moldova exportă acum de zece ori mai puține mărfuri în UE decât exporta înainte de război în Rusia. Cifrele oficiale, consultate de HotNews, arată că realitatea este exact pe dos. 

„Ideea Unirii”

– Domnule Dodon, acest interviu are loc pe 29 iulie, în ziua în care partidul dumneavoastră, împreună cu alte trei formațiuni, depune actele pentru a fi înregistrat ca bloc electoral pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie. Dacă ne uităm pe titlurile din presă, atât de la Chișinău, cât și de la București, observăm articole care spun că „patru partide produse de Kremlin se unesc într-un bloc politic”. În presa din România, partidul socialiștilor este adesea numit „partid prorus”. Ce părere aveți despre această etichetă?
– Igor Dodon: În primul rând, sunt bucuros să ofer acest interviu unei instituții media din România. Nu-mi amintesc când a fost ultimul meu interviu cu presa românească.

Uneori, când trec cu mașina prin România – de exemplu, ultima dată am fost la Sovata – mă opresc la benzinării și sunt persoane care nu mă recunosc imediat, dar apoi se apropie și îmi cer să facem poze. Fața nu le este cunoscută tuturor, dar numele – da. 

Consider România o țară vecină și prietenă. Românii sunt frații noștri – și nu mi-e teamă să spun acest lucru. Am avut în trecut etape în care am împărțit o istorie comună. Nu avem motive să fim în dușmănie. Trebuie să ne respectăm reciproc. 

Am spus aceste lucruri de mai multe ori. Suntem două țări independente și suverane. 

Există însă un singur subiect care mă deranjează în relația cu România – și anume ideea unirii. 

Atunci când se afirmă că acest teritoriu ar fi parte a României, acolo nu putem fi de acord. Avem statul nostru, pe care îl prețuim. 

Respectăm România și sperăm să fim respectați și noi la fel. Fiecare cu ce are: să vină prunele și vinul nostru la noi, țuica lor la ei. Haideți să ne implicăm mai puțin în politica internă a altor state – așa cum, din păcate, au făcut-o politicieni de la conducere, atât în România, cât și în Republica Moldova. Consider că această implicare a fost o greșeală – nu doar tactică, ci și strategică. 

Unii s-au implicat direct și grosolan în alegerile din Republica Moldova. Iar acum văd că și domnul președinte al României încearcă să se implice în alegerile de la noi. Acest lucru nu este corect și trebuie oprit cât mai curând, pentru binele relațiilor dintre cele două țări.

„Suntem pentru relații bune cu Federația Rusă, dar nu suntem împotriva Europei”

– La ce acțiuni, mai exact, vă referiți? Puteți da exemple?
– Mă refer la campania deschisă dusă de președinta Maia Sandu, împreună cu guvernul și conducerea Parlamentului Republicii Moldova, în favoarea unui concurent electoral, în toamna anului trecut. Au fost și alte acțiuni similare în primăvara acestui an. Aceasta este o implicare directă a conducerii Republicii Moldova în politica internă a României. 

Acum vedem și vizita domnului Nicușor Dan, care a spus că va „întoarce datoria PAS-ului”, adică partidului de guvernare condus de Maia Sandu. Și aceasta este o implicare evidentă în alegerile parlamentare din toamna acestui an. 

Din păcate, această implicare grosolană a stârnit nemulțumiri în rândul românilor. Îmi amintesc că, în luna mai, mulți moldoveni cu parteneriate sau colaborări în România au început să întâmpine dificultăți. 

Pe acest fundal tensionat, cred că este esențial să evităm astfel de ingerințe în politica internă a altor state. Statul – adică poliția, instituțiile – servește acum direct un partid politic. Suntem în data de 29 iulie, o zi importantă: este Ziua Constituției în Republica Moldova. 

Și simbolic, în această zi, am decis să mergem să înregistrăm un bloc de stânga. La această etapă, trei partide din patru au confirmat participarea și și-au desfășurat deja ședințele organelor de conducere. 

Este vorba despre o decizie a Consiliului Republican al Partidului Socialiștilor, adoptată ieri, iar primul bloc comun a fost format împreună cu Partidul Inima Moldovei și cu Partidul Viitorul Moldovei. Comuniștii mai au nevoie de ceva timp. 

Denumirea blocului va fi: Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Inima și Viitorul Moldovei. 

Se aruncă cu etichete: „pro-ruși”, „pro-europeni”, „pro-nu știu ce”… Noi suntem suveraniști și spunem acest lucru clar. Este un curent care prinde contur și în România. 

Europa nu acționează întotdeauna în interesul național al statelor. Noi tot timpul acționăm în baza valorilor noastre naționale. Toată lumea cunoaște poziția noastră în Republica Moldova: suntem stataliști, suntem pentru interesul național, suntem împotriva ideologiei LGBT, susținem familia tradițională. 

Suntem pentru relații bune cu Federația Rusă, dar nu suntem împotriva Europei. Însă ne opunem dictatului din exterior. Noi considerăm că Republica Moldova trebuie să aibă relații bune și cu Europa, și cu Federația Rusă. Suntem împotriva blocurilor militare. Trebuie să rămânem o țară neutră. 

Aceste etichete sunt folosite activ în campaniile electorale, mai ales de cei care nu au ce să le spună cetățenilor și nu au argumente solide pentru electorat. Ei încearcă să creeze un „pericol extern”. Exact ce au făcut și în România unele partide populiste în campaniile lor, și exact ce încearcă să facă și Maia Sandu acum.

„Suntem împotriva cedării intereselor economice și a suveranității în favoarea unor companii transnaționale, cum s-a întâmplat în România”

– Printre argumentele celor care vă critică se numără și vizitele dumneavoastră anterioare, în Federația Rusă. Avem chiar aici, de exemplu, fotografia cu dumneavoastră și Putin. Mai multe dintre aceste vizite au avut loc chiar recent, înainte de crearea acestui bloc electoral. Acesta a fost unul dintre argumentele invocate de oponenți.
– Noi am avut foarte multe vizite, și este normal. Ne-am întâlnit cu partide și lideri, și suntem deschiși pentru colaborare cu toți. Bruxelles-ul a decis să discute cu Republica Moldova doar prin Maia Sandu – și ați văzut la ce a dus acest lucru. 

A pierdut referendumul privind integrarea europeană, în Republica Moldova, anul trecut (n.r.- deși referendumul a trecut cu 50,35 %, voturile fără Diasporă au arătat că 54 % din cetățenii moldoveni de pe teritoriul țării au optat împotriva integrării europene). 

Noi suntem un partid care susține interesele naționale ale Republicii Moldova. 

Da, avem relații bune cu mai mulți oficiali din Federația Rusă. Sediul nostru se afla, de altfel, într-un birou care găzduia și Uniunea de Afaceri Moldo-Rusă, dar acesta a fost închis după începerea războiului din Ucraina, pe 22 februarie 2022. 

Repet: noi suntem pentru relații bune cu Uniunea Europeană, dar întotdeauna pornind de la interesul național. Suntem categoric împotriva poziției UE privind promovarea ideologiei LGBT. Suntem împotriva cedării intereselor economice și a suveranității în favoarea unor companii transnaționale – exact ceea ce, din păcate, s-a întâmplat și în România. Și acest lucru este semnalat de foarte mulți economiști, care vorbesc despre ce s-a întâmplat în România după aderarea la UE. 

– Cei care vorbesc despre avantajele Uniunii Europene, în primul rând, nu se referă la aspectele despre care vorbiți dumneavoastră, ci la faptul că, de exemplu, în România, de când a început procesul de integrare europeană și până acum, salariul mediu a crescut de 14 ori. Au fost atrase investiții în mai multe sectoare, s-a consolidat independența economică, și așa mai departe.
– În același timp, au cedat principalele întreprinderi de stat care puteau aduce beneficii țării. Mă refer din nou la diferite analize apărute tot mai des în România. 

Repet, Uniunea Europeană se transformă dintr-un proiect economic într-unul cu dimensiune militară. Vedem că politica promovată de actuala conducere de la Bruxelles este una de înarmare, de militarizare. 

Eu nu vreau ca Republica Moldova să facă parte dintr-un astfel de proiect. Putem discuta: dacă Uniunea Europeană rămâne un proiect economic – bineînțeles că ne interesează. Dar dacă devine un instrument geopolitic împotriva Rusiei, atunci acest lucru nu ne mai interesează. Suntem o țară neutră. 

De ce spun asta? Pentru că Moldova s-a aliniat la peste 80% dintre sancțiunile antirusești. Acestea au lovit dur economia noastră. Nu mai putem exporta ceea ce exportam anterior în Federația Rusă. Am fost afectați și de sancțiunile impuse în sistemul bancar. În prezent, nu mai putem exporta în Rusia și nici să încasăm banii pentru marfa livrată de agenții noștri economici.

„În UE nu există cerere pentru produsele noastre”. Ce spune însă datele oficiale

– Dar Rusia a impus Republicii Moldova sancțiuni și interdicții, iar renunțarea la exporturi a venit și din cauza deciziilor lor. Asta arată și statisticile.
– În anii 2019–2020, când eram președinte, exportam sute de mii de tone de mărfuri – fructe, legume – în Federația Rusă. După ce s-a închis piața rusă, exportăm de zeci de ori mai puțin în Uniunea Europeană, pentru că nu există cerere pentru produsele noastre acolo (n.r. – Datelor Biroului Național de Statistică arată că, în 2021, Moldova a exportat în Rusia mărfuri în valoarea 276 de milioane dolari. În 2024, valoarea exporturilor destinate țărilor UE a fost de 2392,4 milioane dolari, adică de aproape 10 ori mai mult decât în Rusia, în anul dinaintea războiului). 

Dau foarte des exemplul mierii, al conservelor și al altor produse care nu se mai exportă în volumele care mergeau spre Rusia. Am pierdut economic foarte mult, chiar dacă ni s-a spus că am atras miliarde de euro în acești trei ani. 

Dacă vorbim strict din punct de vedere economic, trebuie să avem relații bune cu toți: și cu Estul, și cu Vestul. Să nu mai vorbim de prețurile la resursele energetice – cred că am plătit cele mai scumpe tarife din Europa în perioada 2022–2024.

– Pentru că avem un război în regiune. Dar haideți să revenim puțin la acest context. Vorbiți despre partide suveraniste. În aceste zile, când înregistrăm acest interviu, are loc conferința la Chișinău „Make Europe Great Again”, unde au fost invitați mai mulți lideri ai partidelor care se declară suveraniste. Prin ce se deosebește Partidul Socialiștilor de Partidul Democrația Acasă, de exemplu, care spune că este un partid suveranist?
– Democrația Acasă pledează pentru unirea cu România, adică pentru lichidarea statului Republicii Moldova. Noi acest lucru nu l-am susținut niciodată, apropo de legătura cu cei care au venit acum la acest eveniment din Republica Moldova.

Astăzi urmează să am o întâlnire cu domnul Brown (n.r.- activist conservator american)  și cu reprezentanți ai Congresului Mondial al Familiei, cu care am organizat, în 2019, primul Congres Mondial al Familiei la Chișinău, unde au participat mii de oameni din zeci de state.

De ce? Pentru că pe unele elemente, cum ar fi valorile tradiționale, suntem pe aceleași poziții. Știu că greșesc poate puțin, dar în ceea ce ține de pierderea statalității, noi suntem pe poziții absolut diferite.

Interzicerea accesului lui Ceban în România: „seamănă foarte mult cu o rugăminte din partea Maiei Sandu”

– Despre partidele care intră în blocul Alternativa și, în special, despre relația dumneavoastră cu domnul Ceban (n.r. Primarul Chișinăului), și domnul Stoianoglo, candidatul la prezidențiale din partea partidului pe care îl conduceți: Ce s-a întâmplat în relația dintre aceste partide?
– Ei merg cu o agendă mai mult de dreapta. Ei pledează pentru integrarea europeană. Noi, spre deosebire de ei, avem o poziție mai conservatoare, mai pragmatică, bazată pe interesul național. Eu cred că ei reprezintă o alternativă pentru alegătorii dezamăgiți de PAS. 

Sunt partide de centru-dreapta – aceasta e diferența. Dar avem și cetățeni care sunt pentru integrare europeană, sunt mulți. Ei sunt pe alt eșichier politic. De aceea, acest bloc, în eventualitatea accederii în Parlament, sperăm să fie partenerii noștri într-o viitoare majoritate parlamentară. Suntem gata – și am spus asta de mai multe ori. Relațiile cu liderii acestui bloc le menținem pozitive. Avem contacte regulate. Sperăm că își vor găsi locul – în zona de centru, centru-dreapta. Și de ce nu – să vedem ce putem face împreună în viitorul Parlament.

– Deci domnul Stoianoglo nu merge cu dumneavoastră, merge cu domnul Ceban, din cauza viziunilor diferite, proeuropene?
– Merge împreună cu colegii săi din blocul Alternativa, din informațiile pe care le cunosc. Evident, acest bloc, Alternativa, fiind perceput ca un concurent pentru Maia Sandu, a primit câteva lovituri destul de dubioase. În special interzicerea accesului domnului Ceban în România. 

E un fapt grav – omul urma să se întâlnească cu prim-ministrul României, cu oficiali de top, cu toți, în afară de președintele Iohannis. Și, brusc, este considerat un pericol la adresa securității României. Bine, România știe mai bine, dar mie mi se pare că seamănă foarte mult cu o rugăminte din partea Maiei Sandu pentru a penaliza un potențial concurent electoral.

„Acum avem o republică condusă practic de un singur om”

– De ce credeți că domnul Ceban nu este crezut de mulți oameni, inclusiv de lideri din România că este proeuropean? Cândva a fost alături de dumneavoastră la proteste împotriva integrării europene. 
– Pentru că în politică nu e suficient doar să spui că ai schimbat poziția. Domnul Ceban a decis să-și schimbe poziția, dar anterior a fost alături de mine, în Partidul Comuniștilor, apoi în Partidul Socialiștilor. 

Am avut multe activități comune. Unii politicieni consideră că trebuie să-și schimbe viziunile pentru a se apropia de un electorat nou. Eu consider că asta este greșit. Trebuie să fii consecvent. Pot să dau exemplul lui Viktor Orban din Ungaria. Deși a fost criticat de Bruxelles în ultimii ani, el a rămas pe poziții și a câștigat alegeri succesive. De aceea, nu vreau să-l critic pe domnul Ceban. Și-a luat decizia și și-a asumat riscurile. Există riscul să nu fie primit acolo unde încearcă să se plaseze politic. Și acest risc este deja real. El nu se va întoarce în eșichierul de stânga, pentru că eu nu cred că și-a schimbat radical viziunile. Nu complet.

– Dar dacă discutați cu sursele dumneavoastră din Moscova, ce atitudine are Moscova acum față de domnul Ceban? Pentru că, iarăși, dacă e să ne uităm în spațiul public, atât în Chișinău cât și în România, domnul Ceban este etichetat ca „primar pro-rus”.
– Nu știu care este poziția celor din Rusia. În orice caz, nu au impus sancțiuni împotriva domnului Cioban. Poate că există în Federația Rusă. România a impus sancțiuni și măsuri, dar de ce? Dar, sincer, nu mă interesează.

– Despre arestul domnului Plahotniuc s-a discutat mult și probabil se va mai discuta. Deja avem informații că a cerut extrădarea în Republica Moldova. În opinia dumneavoastră, revenirea lui Plahotniuc în țară, ce ar însemna pentru politică și pentru unii lideri politici în special?
– Eu cred că ar fi bine să revină. După părerea mea, știm cu toții cum a plecat în 2019, atunci când am creat coaliția dintre stânga și dreapta, când 70% dintre cetățenii Republicii Moldova vorbeau despre capturarea statului.

Dar au trecut 6 ani de atunci și, dacă facem o comparație, nu e clar cine a capturat mai mult statul – atunci sau acum. Dacă întrebați cetățenii, mulți o să vă spună că situația este acum mult mai proastă. Pe atunci, chiar dacă erau probleme, exista o presă de opoziție, televiziuni, existau anumite echilibre. Acum, unii se ascund în spatele războiului din Ucraina pentru a introduce tirania în Republica Moldova. 

În trecut, nu se lichidau partidele cum se lichidează acum și nu se distrugeau instituțiile în asemenea mod. Statul nu era concentrat în mâinile unei singure persoane. Vă aduceți aminte de instituția prezidențială? 

Începând cu 2016 și până în 2020, vă amintiți că timp de doi ani am fost suspendat din funcție pentru că mă opuneam unor legi adoptate de majoritatea parlamentară. Exista o oarecare balanță. În plus, partenerii occidentali interveneau. 

Când erau adoptate legi care contraveneau acquis-ului comunitar, Comisia de la Veneția emitea avize negative, iar noi colaboram cu ei pentru a remedia situația.

Acum, însă, se ignoră complet orice opinie externă. Toate aceste reguli au fost călcate în picioare. Și încă o dată – vreți să-l demonizați pe Plahotniuc? Poate. Dar în realitate, presa era mai liberă decât acum. 

Iar mie mi-au fost deschise dosare penale doar pentru că mi-am exprimat opiniile (n.r- Dodon este inculpat în 3 dosare penale, sub acuzații de folosirea de acte false, corupție, trădare de patrie). 

De aceea lupta noastră politică este justificată. Iar interesul crescut față de acest caz în ultimele zile se explică prin faptul că situația actuală este cu mult mai gravă. Acum avem o republică condusă practic de un singur om, care controlează toate instituțiile statului. Din acest motiv, cred că subiectul Plahotniuc va fi un factor destabilizator important în următoarele două luni pentru actuala opoziție. 

Pentru guvernare, această revenire nu este o veste bună. Faptul că este activ din nou și că acest caz este discutat public este benefic – pune presiune pe cei de la guvernare, care deja au probleme majore în domeniul economic, social, cu prețurile, și cu conflictele interne care stau să izbucnească. În următoarele luni vor fi mari tensiuni interne, iar apariția lui Plahotniuc pe scenă este încă un element care poate destabiliza inclusiv psihologic conducerea actuală – și asta este un lucru bun.

– Totuși, sunteți vizat într-un dosar în care domnul Plahotniuc ar putea fi martor (n.r. – procurorii moldoveni îl acuză pe Dodon că a primit o șpagă între 600 mii și un milion de dolari de la Plahotniuc. Dosarul de bazează pe o înregistrare video a unei discuții între cei doi).
– Am scris despre asta.

– Deci îl așteptați ca martor?
– Da, cu nerăbdare! Să vină în instanță și să povestească cum a instalat camere video ilegal, cum a tăiat înregistrările. Există deja o expertiză care arată că totul a fost fabricat și montat. Ce mai așteptăm?

– Deja sunt rezultatele expertizei?
– Da, care arată că filmările nu sunt originale, că au fost trucate, montate. Atunci, de ce mai așteptăm? Așteaptă și judecata, evident.

– Și totuși, puteți descrie cumva relația dumneavoastră cu Plahotniuc, dacă a existat?
– Nu a existat niciun fel de relație în anul 2019, atunci când, înainte de dosarele penale, a încercat să ia cu asalt instituția prezidențială și a aruncat păsări peste gardul Președinției. Din acel moment nu poate fi vorba de vreo relație. 

După ce nu a creat coaliție cu dreapta, dânsul a fugit din țară. Să spunem clar: în diferite etape, apropiații lui Plahotniuc s-au lăudat că, prin acele scurgeri, au ajutat-o pe Maia Sandu să câștige alegerile prezidențiale. 

– Faptul că o criticați pe doamna Sandu și partidul ei – PAS – pentru opțiunile de solidaritate, „totalitarism”, teroare și așa mai departe… În 2019 ați creat totuși acea coaliție între blocul ACUM (Platforma DA și PAS)  și PSRM. Credeți că ați contribuit atunci la evenimentele de acum despre care vorbiți?
– Am creat o majoritate parlamentară pentru recapturarea statului pentru câteva luni. Această majoritate a durat din iunie până în octombrie, adică șase luni. Nu s-a reușit totul în acea perioadă, mai ales după ce Maia Sandu a provocat căderea guvernului, pentru că voia să numească Procurorul General fără acordul celorlalți.

Această idee năstrușnică și periculoasă pentru democrație nu a dispărut nici azi din capul ei. Recent a spus că ar fi bine ca partidul să numească Procurorul General. 

Înțelegeți ce înseamnă asta? Vreau să văd în ce state europene se întâmplă așa ceva. Nu am văzut pe nimeni spunând acest lucru. Apropo, știți ce se întâmplă în Ucraina când Zelenski anulează atribuțiile instituțiilor sau funcțiile? Zelenski a mers pe aceeași abordare în Ucraina — practic, a luat toate instrumentele de luptă împotriva corupției pe care le-a creat republica și le-a preluat doar pe cele care îi conveneau. Ce nu i-a plăcut, a înlăturat. A vrut să fuzioneze procuraturile, să o înlăture pe Dragalin, care fusese adusă din Statele Unite. Și face același lucru în continuare.

– Domnul Stoianoglo a câștigat atunci concursul.
– Doamna Maia Sandu era prim-ministru. Nu știu dacă e interesant pentru cei din România. Dar vă amintesc că, în 2019, când Maia Sandu era prim-ministru, a fost creată o comisie guvernamentală pentru selectarea Procurorului General. 

Concursul a fost organizat și a câștigat domnul Stoianoglo. Doamna Maia Sandu, înainte de a fi numit oficial, a vrut să anuleze concursul și să modifice legea, astfel încât procurorul să fie numit direct de către ea. Acest lucru a dus la demisia Maiei Sandu din funcția de prim-ministru.

– Vreau să vă întreb despre politica externă. Aproape la fiecare ședință a Parlamentului apar discuții despre războiul din Ucraina. Vedem doar declarații vagi, iar deputații PSRM nu condamnă niciodată agresiunea Rusiei. Recent, doamna Furtună, de exemplu, a fost întrebată cine a atacat Ucraina și a spus că nu știe. Dumneavoastră știți cine a atacat Ucraina?
– Am discutat acest subiect cu dumneavoastră de mai multe ori. Repet: poziția PSRM și poziția mea personală este clară – noi condamnăm războiul din Ucraina, la fel cum condamnăm orice război. Sperăm foarte mult ca acest război să se încheie cât mai repede prin negocieri. Toate părțile trebuie să găsească o soluție. 

Cine a început, cum a început, de ce a început? Haideți să începem cu anul 2014 și să vedem unde ajungem. Toate părțile sunt vinovate că nu au găsit soluții diplomatice pentru a preveni acest război tragic, în care au murit sute de mii de oameni. Noi suntem împotriva războiului. Chemăm și Rusia, și Ucraina la masa negocierilor. 

– În cadrul vizitelor dumneavoastră la Moscova sau Sankt Petersburg – nu cele private, legate de familie – dar în cele oficiale, ați discutat cu cineva din conducere despre subiectul războiului?
– Pe noi ne interesează ce se va întâmpla acolo, pentru că Ucraina era o țară de tranzit pentru produse alimentare și o țară de tranzit pentru resurse energetice ieftine către Republica Moldova. Evident că ne interesează să se finalizeze cât mai repede conflictul, pentru a reveni la livrările directe, de exemplu pentru produsele alimentare și ecologice. În prezent, este foarte dificil — trebuie să ocolim prin nord sau prin Giurgiulești. De asta, subiectul ne interesează foarte mult.

– Mai țineți legătura cu administrația prezidențială de la Moscova? Este posibilă, în viitorul apropiat, o întâlnire între dumneavoastră și domnul Putin?
– În campania electorală nu se permite interacțiunea cu funcționari de rang înalt. Asta nu este permis, mai ales în contextul în care s-au făcut deja întâlniri oficiale. 

„Statul Republica Moldova are limba sa de stat, cu toată stima și respectul față de prietenii noștri români”

– Campania încă nu a început, suntem doar în perioada electorală.
– Da, suntem în perioada electorală, iar orice acțiune poate atrage sancțiuni pentru partidul deja înregistrat în cursă. PAS este înregistrat oficial. Dacă altcineva face aceste lucruri, poate fi sancționat. 

Deci, pentru a răspunde: am avut întâlniri cu oficiali din Federația Rusă și din Bulgaria. Ne-am văzut acum o lună și jumătate, inclusiv cu alți oficiali, înainte de începerea perioadei electorale. 

Sâmbăta am avut o întâlnire cu președintele Lukașenko, pentru că de duminică începea perioada electorală și nu doream să încălcăm legea. După alegeri, suntem convinși că va exista o majoritate parlamentară din care va face parte blocul nostru de stânga, patriotic. 

– Și totuși, ce relații aveți acum?
– Noi spunem deschis — nu suntem agenții nimănui. Avem contacte, au fost comunicate oficiale de presă. În luna mai ne-am întâlnit cu domnul Kiriyenko, șeful administrației prezidențiale ruse. S-au mai întâlnit și vicepremierii, domnul Novak și domnul Patrușev, responsabili pe domenii economice. Deci, avem aceste contacte, și o spunem deschis.

– Ați discutat cu domnul Kiriyenko și despre relațiile dintre partide?
– Nu mă interesează relațiile dintre partide. Primul pas de unificare pe stânga a fost făcut cu mult înainte de aceste discuții. Îmi amintesc că, pentru prima dată, pe 9 mai, la Marșul Victoriei, am participat împreună. În trecut, fiecare partid participa separat. Tentativele de a găsi o limbă comună au început la începutul acestui an, când eu am venit cu un apel — repetat apoi în Parlament de colegii mei — de a consolida eforturile opoziției în contextul alegerilor parlamentare. Acest bloc consolidat de stânga va învinge la alegerile din 28 septembrie, deja toate sondajele o arată.

– Dar, deocamdată, sondajele arată că PAS e pe primul loc. Și asta fără diaspora și fără fraudă.
– Ultimele sondaje arată că blocul de stânga este la 36%, iar PAS la 30%. Asta în condițiile în care blocul „Victoria” (n.r.- susținut de Șor) încă era în cursă. După excluderea acelui bloc, sprijinul pentru blocul de stânga ar putea trece de 40%.

– Și cum vedeți sprijinul foarte clar al Rusiei pentru partidele afiliate lui Ilan Șor? Fotografia cu Putin și Evghenia Guțul, bașcanul Găgăuziei… cum vedeți această susținere masivă? Se pare că atenția Moscovei s-a mutat spre altcineva.
– Acest subiect este deja depășit, informația este veche. Bașcana Guțul avea întâlniri destul de dese cu oficiali ruși. Îmi amintesc că, în timpul mandatului meu ca președinte, doamna Irina Vlah, care era bașcan, a avut o singură întâlnire cu domnul Putin, în calitate de membră a delegației mele. Deci, nu văd nicio problemă.

– Am văzut și reacția dumneavoastră recentă legată de limba din Constituție. Ați spus că introducerea limbii române contravine realităților istorice și juridice. Totuși, în ce limba am discutat cu dumneavoastră în acest interviu?
– Articolul 13 din Constituția Republicii Moldova specifică foarte clar limba de stat este limba moldovenească (n.r.- în 2024, Constituția s-a schimbat, iar limba moldovenească a fost schimbată cu română). Poziția mea rămâne neschimbată. Faptul că limba moldovenească și româna sunt asemănătoare este evident. Ne înțelegem unii cu alții. Dar statul Republica Moldova are limba sa de stat, cu toată stima și respectul față de prietenii noștri români.