Sari direct la conținut

VIDEO Imnul protestatarilor din Hong Kong, interzis de tribunal: „Folosit pentru a incita la secesiune și răzvrătire”

HotNews.ro
Politia din Hong Kong, Foto: Dale de la Rey / AFP / Profimedia Images
Politia din Hong Kong, Foto: Dale de la Rey / AFP / Profimedia Images

Curtea de Apel din Hong Kong a aprobat o cerere a Guvernului de a interzice un imn de protest intitulat „Glorie Hong Kong-ului”, infirmând astfel decizia unei curți de rang inferior care a respins cererea de interzicere invocând „efectele înfiorătoare” asupra dreptului la liberă exprimare, informează Reuters. Cântecul a fost compus în perioada protestelor pro-democrație din Hong Kong și a devenit un imn neoficial al opozanților din fosta colonie britanică.

Decizia survine în contextul unor critici privind erodarea statului de drept și a libertăților individuale în urma represiunilor de la Beijing în urma cărora mai mulți opozanți democrați au fost închiși, iar publicații liberale au fost închise.

„Efecte înfiorătoare” asupra libertății de exprimare

Dosarul are implicații în ce privește libertatea de utilizare a internetului și asupra activității unor companii precum operatorii de platforme de internet (OPI) sau a celor IT precum Google.

Judecătorii Jeremy Poon, Carlyle Chu și Anthea Pang au scris în hotărâre că imnul a fost scris de către compozitor cu intenția de a fi folosit ca o armă. „În mâinile celor cu intenția de a incita la secesiune și răzvrătire, cântecul poate folosit pentru a stimula sentimentele împotriva guvernanților”, argumentează magistrații.

Judecătorii au adăugat că o interdicție este necesară pentru a convinge OPI să elimine conținutul video problematic în legătură cu acest cântec. „Deși IPO nu au luat parte la aceste proceduri, ei au indicat că sunt gata să se conformeze cererii Guvernului dacă există o dispoziție judecătoarească”, se mai spune în decizia instanței.

Lin Jian, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez a declarat în timpul unui briefing de presă că „blocarea utilizării sau diseminării acestui cântec este o măsură necesară și relevantă pentru ca Hong Kong să-și îndeplinească responsabilitatea de a proteja securitatea națională”.

Secretarul de Justiție din Hong Kong a precizat că guvernul „va comunica cu furnizorii relevanți de internet și le va cere să îndepărteze conținutul relevant în conformitate cu ordinul de restricție”. Provincia autoguvernată Hong Kong a trecut de sub dominație britanică sub control chinez în 1997, cu garanția că libertățile fundamentale vor fi protejate sub formula „o țară, două sisteme”.

Hong Kong nu are un imn propriu. „Glory to Hong Kong” a fost compus în 2019 în mijlocul unor manifestații în favoarea democrației și a devenit un imn neoficial al acestora, în locul imnului oficial chinez „Marșul voluntarilor”.

Imn, interpretat la evenimente sportive internaționale

Decizia tribunalului îi are în vizor pe cei care difuzează sau distribuie cântecul cu intenția de a-i incita pe alții la secesiune, pe cei care sugerează că Hong Kong ar trebui să fie un stat independent sau pe cei care insultă imnul național. Judecătorii au decis că singurele excepții sunt permise cercetării din mediul academic sau pentru activități jurnalistice.

Guvernul din Hong Kong a făcut apel la decizia inițială a judecătorului Anthony Chan care a refuzat, în iulie 2023, să interzică imnul protestatarilor, afirmând că ar submina dreptului la liberă exprimare și că ar putea produce „efecte înfiorătoare”. Guvernul a cerut interzicerea în iunie după ce imnul a fost interpretat, din greșeală, la mai multe evenimente sportive internaționale ca fiind imnul oficial.

Într-un răspuns pentru Reuters, Google a spus că „evaluează decizia curții”. Anterior, compania precizase că nu va modifica rezultatele din motorul de căutare astfel încât să apară imnul național al Chinei atunci când utilizatorii caută imnul național din Hong Kong.

Cântecul a fost interzis în școlile din Hong Kong după ce China a impus legea securității naționale în 2020. În martie, autoritățile au început să aplice un alt set de legi despre care mai multe guverne străine susțin că subminează libertățile fundamentale și dreptul la liberă exprimare. În replică, Beijing susține că legile securității naționale au adus stabilitate.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro