​VIDEO INTERVIU Americanii închid o potecă, timp de doi ani, dacă un urs mănâncă un sandwich/ Spectaculoasele experiențe trăite de Mihai Moiceanu, cel mai cunoscut fotograf român de natură

Mihai Moiceanu este, probabil, cel mai cunoscut fotografi de natură din țară. Pasiunea pentru fotografie l-a dus pana la capătul lumii, iar experiențele pe care le-a trait nu au fost lipsite de aventuri.

Mihai Moiceanu: ”De curând, am fost în Alaska, unde am fotografiat destul de intim urșii. Am făcut câteva poze în care ai senzația că urșii dansează. Erau urși tineri, care exersau scene de bătaie. Mai curând în joacă, nu se luau în serios. Eu eram în proximitatea lor, la aproximativ 20 de metri de ei. M-au simțit, dar nu m-au băgat în seamă. Pentru ei, noi nu existăm: nici ca pradă, nici ca element care să îi disturbe, nu contăm pentru ei. De fiecare data când vezi un spectacol din asta, simți o mare bucurie.

Americanii șterg informația din memoria ursului

Mihai Moiceanu: ”Am mers prin Denali, care este unul dintre spectaculoase parcuri naționale din Statele Unite, am văzut că o zonă era închisă. Și era o potecă unde ajungeai către zona în care se hrăneau urșii. Am întrebat care este motivul și mi-au explicat că poteca fusese închisă în urmă cu o săptămâna pentru că o familie cu copii a ajuns acolo și s-a întâlnit cu un urs. De frică, au lăsat rucsacul pe potecă, în speranța că vor reuși să îi atragă atenția ursului, care este un animal curios. Ceea ce s-a și întâmplat, ursul a căutat în rucsac, dar a descoperit sandvisurile, pe care le-a mâncat. Pentru ca tipul acesta de evenimente să nu se mai întâmple, a fost interzis accesul pe acea potecă cel mai probabil un an sau chiar doi, până când urșii vor pierde din memorie acest tip de informație – că omul este asociat cu mâncarea. Ceea ce nu se întâmplă la noi în țară, când urșii sunt hrăniți la marginea drumului absolut iresponsabil.

Tabere fără miros, pentru ca animalele să nu vină după mâncare

Mihai Moiceanu: ”Cele mai spectaculoase întâlniri au fost în parcurile naturale din Statele Unite. Am văzut cel mai mare urs vânat vreodată – stătea în picioare, avea 4,20 m. Era ceva de neimaginat, era totuși un urs brun, la fel ca ursul nostru carpatin. Acolo se hrănesc foarte mult cu somon, alimentația le dă o masivitate extraordinară, dar ei sunt mai lenți. Noi aveam tabăra de corturi într-o incintă împrejmuită cu gard electric ca sa nu vină ursul peste noi noaptea, nu aveam voie să ținem mîncarea la cort, erau niște seifuri special amenajate în care trebuia să ținem mâncarea – erau din metal și aveau niște încuietori mai complicate, pe care să nu le deschidă ursul și să nu simtă mirosul. Nu aveam voie să ținem în cort pasta de dinți, săpun, deodorant, absolut nimic. Nici șervețele parfumate nu aveai voie să ții în cort pentru că va veni ursul peste tine.

Mi-am dresat câinele să nu latre la un urs

Mihai Moiceanu: ”Au fost situații când puiul era între noi și usoaică și atunci ea s-a ridicat în două picioare și se îndrepta spre noi amenințător. Noi am țipat și am speriat ursulețul, acesta a fugit și atunci maică-sa s-a dus după el. În principiu, trebuie să înțelegem că urșii nu sunt periculoși atât timp cât noi păstrăm o distanță adecvată față de ei: asta înseamnă aproximativ 150-200 m față de ei, nu vă apropiați mai mult. În momentul acela, ei nu vă bagă în seamă. Eu locuiesc la Brașov și mă plimb în fiecare dimineață, în zori, prin pădure și mă întâlnesc cu ursul. Mi-am dresat câinele să nu mai latre și să nu fugă atunci când îl vede, iar atunci când văd ursul mă opresc și încep să fac gălăgie. El mă vede și pleacă. În principiu, sunt foarte rare situațiile în care dai nas în nas cu ursul, îl găsești fără să vrei cu prada sub nas sau îl întâlnești cu puii cei mici, pentru că atunci va ataca. Sau când este rănit. În alte situații, nu se va întâmpla acest lucru.

O zi cu patru anotimpuri

Mihai Moiceanu: ”In Patagonia, se putea întâmpla ca într-o zi să ai toate cele patru anotimpuri într-o zi, vântul este extraordinar de puternic. Am avut o experiență când am fost ultima oară acolo, vântul avea 200 km/h, practic nu puteai să stai în picioare, era o cascadă în zonă dar apa nu mai atingea solul la o asemenea rafală, apa era ca un văl, practic era dusă în sus. Vântul era atât de puternic încât vedeai că întreaga cascadă o lua usor-ușor la deal, în loc să coboare, să curgă la vale. Iar de pe suprafata unui lac, din cauza vântului, apa se ridica la 50-70m și te făcea fleașcă din cap până în picioare.

Tot în Patagonia, încercam să fotogafiez un nandu (care este un fel de struț local) a venit spre mine, cu o curiozitate maximă, să mă ciugulească. A ajuns atăt de aproape, încât a ajuns sub distanța minima de focalizare a teleobiectivului meu, ceea ce însemna că era la o distanță mai mica de doi metri de mine. La momentul acela am lăsat camera joi și m-am dat înapoi, ca să nu intru în interacțiune cu el, că nu știam la ce să mă aștept.

Nu mai e la modă să cumperi un aparat foto performant!

Mihai Moiceanu: ”Să faci fotografie nu înseamnă să ai o sculă cu care să faci imaginea respectivă, ci trebuie să știi să vezi. Toată lumea are un telefon, iar acesta este primul pas. Oricărui pasionat de fotografie îi sugerez să nu investeasă, pentru început, banii într-un aparat performant și scump, ci mai degrabă să își cumpere un telefon cu o camera bună. A fost chiar o modă să îți cumperi aparate fotografice, la un moment dat era chiar un status social, dar cred că am depășit acum momentul acela. Se poate începe de la un telefon bun.

Făceam o glumă la un moment dat: cum ar trebui procedat, ca să nu îți mai reproseze familia că investești prea mult în fotografie? Simplu: te faci fotograf profesionist! Atunci, aduci bani cu respectivele echipamente. Este un hobby scump, la care se mai adaugă și alți bani pentru a ajunge în anumite locuri, ca să faci fotografie.

.

Imagine și montaj Cătălin Voicu. Filmările au fost realizate la PhotoSetup

Ce telefoane mobile fac poze reușite?

Mihai Moiceanu s-a referit la câteva mărci de telefoane mobile care au o cameră foto foarte bună. ”Foarte avansați sunt cei de la Huawei, după mine cea mai convenabilă și cea mai bună din camera din toate punctele de vedere este cea de pe Iphone, pentru că nu ai o rezoluție foarte mare, dar îți dă ceea ce ai nevoie. Și cei de la Samsung au camera bună, mai sunt câteva telefoane cu camere bune de la Leica. Ceea ce eu îi învăț pe oameni este să descopere ceea ce ei fotografiază, acest lucru este cel mai complicat. Trebuie să încerci să îți formezi ochiul pentru că antrenarea ochiului pentru a căuta și găsi subiectul care ne interesează, chiar este o chestie de antrenament. De multe ori, ești în situația în care ai un telefon mobil și nu poți să faci mai mult. Ai vrea să faci o fotografie, dar nu mai reușesti sa o faci atât de bine cu mobilul, atunci este cazul să cumperi un aparat foto performant. De exemplu, te duci în Delta Dunării, poți face cu telefonul peisaje foarte frumoase, portrete cu oameni ai locului foarte reușite, poți face fotografii macro cu broaște sau cu nuferi, dar când intervine fotografia de păsări…deja acolo nu prea mai ai ce face.

Câteva trucuri pentru a face o fotografie bună cu un mobil

”Dacă vreți să faceți un portret, trebuie să țineți camera la nivelul privirii persoanei pe care o fotografiați. Este o regulă de bază a unui portret de bună calitate. O să vedeți acest lucru într-un studio profesionist. Sigur, acesta este un sfat general. Când facem o fotografie de vacanță, de exemplu și dorim să plasăm un personaj într-un cadru este bine să nu ne îndepărtăm prea mult de el pentru că obiectivul camerei de la telefon are un unghi mare de încadrare. Nu trebuie să fim mai departe de 3 sau 4 metri de personajul pe care vreți să îl fotografiați. Dacă vrem ca personajul să conteze doar ca siluetă, atunci ne putem îndepărta mai mult.

În principiu, telefoanele mobile au unghiul destul de larg de cuprindere și dacă ne apropiem prea mult de subiect, s-ar putea să apară anumite modificări. Trebuie să ținem cont de acest aspect atunci când vrem să fotografiem un portret cu un telefon mobil. Partea bună este că au apărut telefoanele mobile cu mai multe obiective.

Trebuie să înveți să apreciezi lumina. Sunt subiecte care se pretează la lumină foarte puternică, cum e lumina soarelui directă, în miezul zilei care pot da – de exemplu – pe un perete de fațadă umbre foarte consistente. Poate fi și lumină reflectată, care să sublinieze anumite elemente de desen, geometrie, s.a.m.d. Lucurile sunt diferite dar fotograful trebuie să se adapteze la subiectul pe care îl are și la lumina care există.

Zona rurală a României are foarte multe de oferit

Spre deosebire de Europa, România are multe zone rurale care se conservă foarte bine , susține Mihai Moiceanu. ”De exemplu, zona de sud-est a Transilvaniei este spectaculoasă. Dar sunt multe alte locuri, s-au făcut filme pentru a conștientiza și pentru a face publicitate acestor locuri care sunt puțin cunoscute în zona noastră de turism. Ecoturismul ține cont de resursa locală – care îl face pe turist să aibă experiențe deosebite – să se bucure de o mâncare tradițională și de o cazare tradițională, dar și de contactul cu viața satului. Într-un fel, viața satului poate fi recuperată în acest mod. Pe de o parte, conservăm satul și tradițiile românești dar oferim localnicilor o sursă de venituri. La noi în țară, avem nevoie de tipul acesta de turism pentru că acesta ne definește. Am făcut o serie de șapte filme – unele nu au fost încă lansate. Fiecare film este o poveste despre oameni, despre locuri, tot felul de întâmplări puțin cunoscute. În fiecare săptămână, se va lansa pe youtube, câte un episod.