VIDEO INTERVIU Tiberiu Găman – director dezvoltare tehnologică, Grupul Jidvei. „Viticultura de precizie”, o realitate: tablete şi reţea wireless în vie, tracking pe utilaje şi date stocate în cloud, hărţi spectrale şi drone

​Un dialog cu Tiberiu Găman – director de dezvoltare tehnologică la Grupul Jidvei, o voce tânără a unei industrii mai degrabă tradiţionaliste. Tiberiu povesteşte, cu multă dezinvoltură, despre tehnologiile de avangardă folosite în podgoria de la Jidvei şi despre proiectele de independenţă energetică ale cramei.

Interviul integral:

Fragmente din interviu:

Control şi trasabilitate în vie

La Crama Jidvei, care deţine peste 2500 de hectare de vie, s-a simţit nevoia unui management mai precis al suprafeţelor cultivate, o mai bună gestiune a costurilor şi un control mai riguros al calităţii strugurilor. Pentru a realiza toate acestea, a fost implementat programul informatic de agricultură inteligentă „For Grapes”. Viticultorii introduc datele necesare, direct din vie, pe tablete legate la o reţea internă wireless. Toate informaţiile se strâng într-un cloud şi devin accesibile la nivel de companie. În acest fel, se poate controla producţia de struguri, cu precizie, la nivel de fermă şi chiar de parcelă.

Viticultura de precizie

Pentru a minimiza costurile de producţie în vie, a fost implementat un soft de „viticultură de precizie”, care a înglobat toată platforma informatică existentă, la care s-a adăugat funcţia de „tracking” (GPS-uri de mare acurateţe, amplasate pe toate utilajele din vie – tractoare, combine, anexe). Astfel se poate realiza o trasabilitate de 100% a proceselor (tipuri de lucrări, suprafeţe lucrate, consum de combustibil) şi a costurilor aferente.

200 hectare de vie şi o cramă gravitaţională, doar pentru vinuri premium

Având un control precis al suprafeţelor cultivate cu viţă-de-vie, la Jidvei au fost selectate 200 de hectare destinate doar pentru vinurile premium. Vinificarea se face la crama Tăuni, unde, pentru a creşte calitatea vinului, procesarea se face gravitaţional, fără pompe.

Inteligenţa artificială în viticultură

Pe viitor, gestionarea producţiei (încărcătura viei, momentul de culegere etc.), se va face cu ajutorul hărţilor spectrale, iar recunoaşterea bolilor din plantaţie se va face cu un soft care va culege date automat, prin intermediul unor camere video amplasate pe tractoare.

Când legislaţia o va permite, se va introduce si pilotajul automat al utilajelor care lucrează în vie – o măsură de răspuns la problema lipsei forţei de muncă.

Tot în viitorul apropiat, cu aceleaşi harţi spectrale şi cu ajutorul unor drone care vor survola parcelele cu probleme, se vor putea face tratamente variabile în vie (stropire, fertilizare şi irigare), adică doar acolo unde este necesar şi doar atât cât este necesar. În acest fel creşte eficienţa lucrărilor şi scad costurile.

Centrala cu gazeificare de la crama Bălcaciu

Crama Bălcaciu este o cramă veche, care a avut nevoie de retehnologizare. Aici s-au instalat 2 linii de distilare acţionate cu abur, pentru a produce distilate din vin. Pentru a obţine aburul necesar, s-a construit o centrală cu gazeificare, care funcţionează prin arderea unor peleţi din tescovină şi corzi de viţă-de-vie. Biogazul rezultat se foloseşte pentru producerea aburului care intră în liniile de distilare. Astfel, crama Bălcaciu a devenit cvasi independentă din punct de vedere energetic („zero carbon footprint”).

Centrala fotovoltaică de la Jidvei

La Jidvei s-a pornit un studiu de fezabilitate pentru o centrală fotovoltaică, care va acoperi circa 80-90% din necesarul de energie electrică al cramei. Panourile fotovoltaice vor fi montate pe acoperişul cramei (80% din suprafaţa necesară), iar restul pe o zonă terestră.

​Articol susţinut de Jidvei