VIDEO INTERVIU „Tinerii nu vor să muncească, se spune, dar nimeni nu se întreabă dacă munca le aduce valoare în viață. Multe bunuri valoroase, precum o locuință individuală, sunt inaccesibile”

„Faptul că tu ai oameni care la peste 30 de ani nu au părăsit casa părintească este profund problematic pentru o societate”, spune Robert Santa, demograf și sociolog, directorul de cercetare al think tankului Rethink România. Prețul locuințelor e o explicație majoră. Dar apare și altă problemă: chiar și locuințele accesibile la preț fac viața, de fapt, inaccesibilă.

• Cartierele din jurul Bucureștiului, de pildă, unde prețurile sunt accesibile pentru oameni, sunt aproape rupte de serviciile esențiale sau de viața urbană, observă sociologul.
• Observația lui Santa este complementară experienței din țările unde guvernele investesc în a face viața accesibilă. De pildă, programul de locuințe publice din Singapore s-a bazat pe răspunsul la trei întrebări simple: cât faci, pe jos, din casă până la (1) prima stație de mijloc în comun (2) primul parc sau spațiu verde (3) primul magazin unde găsești elementele de bază: mâncare, apă sau medicamente.

Partidele de stânga s-au rupt de clasa muncitoare din punct de vedere al preocupărilor pe multe teme esențiale, spune Robert Santa, demograf și sociolog, directorul de cercetare al think tankului Rethink România, într-o discuție cu publicul HotNews. „Și, în clipa în care comunici doar cu persoane cu puncte de vedere similare, e foarte greu să mai înțelegi care sunt preocupările restului populației”, adaugă cercetătorul.  

Au cedat ”gulerele albastre” populismului

„Vedem asta în Europa și o vedem foarte mult la partidele clasice de stânga. Partidele social-democrate din Europa de Vest erau în mod tradițional partidele clasei muncitoare. În ultimele decenii vedem cum extrema dreaptă a preluat o parte a acestor alegători, în timp ce stânga clasică a ajuns să scadă ca procent de voturi și să fie preponderent partidul pensionarilor pe de o parte sau al zonei educate urbane care nu era aparat electoratul lor”, spune sociologul. 

Rober Santa, care a studiat problema empatiei sociale și politice, explică că puterea politică derivă din câteva orașe-  capitale și câteva orașe majore- unde ai populație educată, dar care nu se confruntă neapărat cu toate problemele ca apar în societate.

Din București, e greu să simți tendințele țării 

„Lipsa de responsivitate a guvernanților este dată și de faptul că problemele se manifestă ultima dată în locul în care ei locuiesc fizic. Și am să vă dau exemplul reculului demografic, de care am discutat: din București nu-ți  dai seama că există o depopulare masivă a României, pentru că în București ea nu există.   În momentul în care problema ajunge în Capitală, restul țării va fi depopulat și îmbătrânit”, spune cercetătorul. 

Când îmbătrânirea începe deja să afecteze o țară, lumea se concentrează în câteva orașe dinamice care au rămas. De aceea, în acestea locuințele sunt foarte scumpe și uneori foarte mici, pentru că deja avem modelul de familii mici. 

Cei care construiesc locuințe se adaptează la acest lucru și fac apartamente cu trei-patru camere, lucru care din punctul lui de vedere suprimă adițional fertilitatea.

„Toată societatea este astăzi organizată într-o manieră care descurajează formarea familiilor, pentru că în Europa, în general ai pensie garantată de stat, indiferent dacă ai copil sau nu”.

”În diversele sondaje vedem că există o diferență mare între câți copii spun oamenii că își doresc și câți copii fac în realitate. În cele din urmă, cauzele țin de singurătate, dificultăți în formarea familiei, dificultăți financiare, compatibilizarea carierei cu formarea familiei și mulți alți factori, iar aceștia n-au fost abordați în mod structurat”, mai spune Robert Santa. 

Angoasa se extinde

„Există o criză planetară, noi zicem poate puțin în glumă, că o angoasă care a cuprins lumea și pe care o vedem confirmată în foarte multe studii separate”, spune cercetătorul.

”Ne mai apare un studiu longitudinal din când în când și zicem: uite,  încă o dovadă. De exemplu, scăderea încrederii în instituții. În România n-a fost niciodată foarte ridicată, dar acum vedem neîncrederea în țări în care ea era puternică în trecut. Scade și încrederea între oameni și crește fenomenul însingurării. Mult mai mulți oameni trăiesc singuri. Vedem o furie a oamenilor sau oricum mult mai mult negativism în general în relație”, explică cercetătorul.

Spațiile comune din localități își pierd însemnătatea

De asemenea, Santa spune că asistăm la un alt fenomen îngrijorător: scade numărul spațiilor terțe, al acelor spații în care erau organizate comunități, cluburi pe lângă biserici sau asociații obștești de tot felul. Ele erau destul de comune în trecut, astăzi ele sunt în declin. 

Statele Unite, dă Santa ca exemplu, aveau o cultură de organizare a vieții comunitare, de cluburi autonome sau de inițiative private ale indivizilor. Ele sunt în declin puternic.

Marea problemă a locuințelor

Avem și problema distanțării gen. Z. „În condițiile în care mulți tineri nu au acces la locuință ca beneficiu relativ accesibil al muncii, apare un alt fenomen. Foarte mulți spun că tinerii nu mai vor să muncească, dar de fapt nimeni nu se întreabă dacă munca lor le aduce valoare în viață. În ultimă instanță, multe bunuri triviale sunt foarte accesibile, dar multe bunuri valoroase, precum o locuință individuală, sunt extrem de inaccesibile”.

Santa a mai vorbit despre dificultatea tinerilor în a-și achiziționa locuințe. „Avem simultan depopulare și locuințe tot mai scumpe, ceea ce este absurd. Iar faptul că tu ai oameni care la peste 30 de ani nu au părăsit casa părintească este profund problematic pentru o societate”, crede specialistul. 

Multe locuințe pe care le accesează sunt mici sau inadecvate, ca marea parte a locuințelor noi, care sunt relativ accesibile financiar, dar nu sunt situate în zone accesibile fizic. De exemplu, dacă locuiești în Chiajna, care este o comună cu cartiere masive, accesibilitatea față de serviciile și viața orașului nu este una ridicată, chiar dacă locuințele respective, fiind avantajoase ca preț. 

Deci, ”practic e scump să stai în București în apropierea zonelor de interes, să fim sinceri”. Inclusiv pentru tinerii cu salarii decente, spune Santa. 

De ce se mută lumea de la oraș spre suburbii și ce probleme duce cu ea

România are locuințe foarte mici.  Dacă ai o familie cu doi copii, e foarte greu să găsești un apartament cu patru sau cinci camere în oraș și atunci cauți să te muți la casă, undeva lângă  oraș, unde e mai ieftin.

„Lumea a plecat în masă spre suburbii. Primarii din aceste localități au fost fericiți pentru că au avut oportunitatea să le dezvolte, dar sosirea lor a venit la pachet cu o serie de probleme”,  spune Robert Santa.

”În primul rând infrastructura deficitară.  Degeaba a ajuns ca suburbia ta să fie la fel de populată ca o reședință de județ, pentru că tu ai un număr foarte mic de școli și capacitate școlară redusă. De multe ori, școlile din suburbii sunt frecventate mai ales de populația veche, rurală a suburbiei, de populația din vatra satului, dar nu neapărat și de nou-veniți care își trimit copiii la școală în oraș”.

Cercetătorul exemplifică prin situația din București, mai exact cea a școlilor generale gimnaziale din apropierea suburbiilor, unde educația se face în trei schimburi, din cauza presiunii. Iar la asta se adaugă și lipsa de infrastructură de transport.

„București nu are o rețea de trenuri suburbane sau metropolitane care să lege aceste suburbii de oraș, motiv pentru care apar dificultăți cu transportul, cu accesul la diverse servicii publice. Deci, practic am avut un fenomen de sub-urbanizare a l`americaine, dar nu am avut și infrastructura a l`americaine”, spune cercetătorul. 

Tinerii calificați, puțini în România

Asta este  un alt strat al problemei demografice. „În afară de faptul că e o populație îmbătrânită, contează foarte mult cine sunt cei care intră pe piața muncii, pentru că una din metodele prin care compensezi această îmbătrânire este să aduci cât mai mulți tineri cât mai calificați, plus tehnologie cât mai multă. Care tehnologie de obicei este creată tot de persoane înalt calificate, înalt educate”,  avertizează Robert Santa.

”Ori România nu stă foarte bine la acest capitol și, din nefericire, Europa în sine pare să stea tot mai rău la acest capitol. Vedem asta foarte mult în diferența față de Asia. Acolo, tinerii care ies din școli sunt extrem de bine pregătiți”.

”Noi am avut un sistem educațional slab dintotdeauna și mulți își doresc să laude sistemul ceaușist, dar în realitate el era bun doar pentru o elită foarte mică”, spune sociologul. 

De ce nu se mai transmite progresul educației între generații

Expertul intervievat de HotNews crede că există și o scădere a IQ-ului la nivel planetar. „Evident IQ-ul e criticat/controversat, dar se observă că această scădere merge mână-n mână cu declinul rezultatelor educaționale, cuantificat pe mai multe rânduri de indicatori”.

”E discutabil de ce se întâmplă asta. De exemplu în Scandinavia oamenii educați au mai mulți copii decât restul populației, dar și acolo rezultatele educaționale au scăzut, chiar dacă literalmente ponderea copiilor cu părinți educați este în creștere”. 

Practic, sociologul descrie un blocaj în a se transmite acest avantaj educațional între generații. ”Și nu știm de ce”.  ”Există multe teorii: de la proliferarea telefoanelor mobile și a social media la dispariția anumitor valori din societate. Dar adevărul este că nu ne este foarte clar”, spune Santa. 

„Pensiile promise deja generațiilor în viață sunt 500% din Produsul Intern Brut, ceea ce e complet nefezabil”

 „Vedem deja în Europa țări în care politicienii se adresează doar electoratului în vârstă. Sunt preponderent din Europa de Sud, care sunt deja foarte îmbătrânite. Spania, de exemplu, nu are vreo direcție asumată pentru reformarea sistemelor de pensii, deși e un risc major pentru ei. Măresc în continuare pensiile, deși au o sustenabilitate fiscală pe termen lung foarte scăzută”.

”Din punctul meu de vedere, pensiile promise deja generațiilor în viață sunt 500% din produsul intern brut, ceea ce e complet nefezabil. Dar nu există nicio intenție de reformă, pentru că electoral ar fi complet suicidar”, spune sociologul. 

Poziționarea anti-UE este „nefericită și riscantă”

Despre România, Santa vorbește cu îngrijorare. Contribuie la temeri constatarea a cât de mult prinde retorica „profund problematică”, cu foarte multe critici la adresa Uniunii Europene și poziționarea nefericită și riscantă, cum o numește el. 

„Prosperitatea României e construită strict pe relația cu Uniunea Europeană. Apare o isterie bazată pe mesaje contraproductive, care, din punctul meu de vedere, nu va duce la lucruri foarte bune”, crede Robert Santa. 

Nimeni nu vrea să trăiască într-o zonă îmbătrânită

Declinul demografic din România s-a întâmplat pe mai multe paliere. A avut loc emigrația a circa 3 milioane de români care au plecat în alte țări.

Acest fenomen a încetinit în ultimii ani, dar evident, chiar dacă nu se mai pleacă în masă, nici nu există o repatriere în masă. Chiar dacă avem o ușoară balanță pozitivă, în sensul că se întorc mai mulți decât pleacă,  trendul general e de depopulare.

Numărul nașterilor a căzut spre 150.000 pe an; spre finalul anilor ’80 erau peste 300.000  de nașteri anual. 

Îmbătrânirea populației vine la pachet cu o scădere a oportunităților economice, a dinamismului  pe care îl au anumite localități. 

Nu mulți și-ar dori să locuiască într-un oraș foarte îmbătrânit și atunci oamenii caută să se concentreze spre marile orașe, spre cei câțiva poli de dezvoltare precum București, Cluj, Arad, Timișoara, Iași, Sibiu.

Hunedoara – exemplul de județ unde accesul la infrastructura rutieră nu a rezolvat problemele 

„Deși toată lumea vorbește de autostradă ca infrastructura magică care îți va dinamiza economia locală, de fapt, universitatea este cea mai importantă „infrastructură” care într-adevăr îți generează creștere economică la nivelul orașului. 

”Am citit articole care sugerau că dinamismul economic e legat de autostrăzi. Ok, dacă ai și o autostradă în plus, ajută. Am să dau exemplul Hunedoara, care este un județ cu acces la rețeaua pan-europeană de autostrăzi de ani buni și are și coridor feroviar acuma. Dar e printre județele care au dinamică demografică profund negativă. Aș spune că infrastructura oarecum a completat într-un mod fericit o tendință pozitivă”, spune Robert Santa.