VIDEO În urmă cu peste un secol, acest animal dispăruse din România. Acum s-a întors. „În această primăvară am avut primii pui născuți în libertate”

După peste 120 de ani de la dispariție, castorii se reîntorc în județul Argeș. În urmă cu câțiva ani au fost reintroduși și în albiile râurilor Olt, Mureș și Ialomița, însă populația este în continuare scăzută. De ce avem nevoie de castori?

Dincolo de faptul că sunt foarte simpatici, iazurile care se formează datorită barajelor construite de castori atrag o mulțime de alte specii. Asta ajută la creșterea biodiversității, dar și la ecoturism.

Castorii au dispărut de pe teritoriul României la finalul secolului XIX, fiind vânați în exces pentru blană, carne, dar și pentru glandele care conțin mosc și erau folosite în industria parfumurilor.

Castori aduși din Germania

Primii castori au fost reintroduși în România în perioada 1998-2003 de către Institutul de Cercetări Silvice de la Brașov, iar acum programul este continuat de Fundația Conservation Carpathia, care a început reintroducerea acestei specii în Argeș, pe partea de sud-est a Munților Făgăraș.

• „În România, după anii ’90, Institutul de Cercetări Silvice de la Brașov a făcut un studiu și a ajuns la concluzia că este oportună reintroducerea castorilor. Au fost aduși din Germania, din Bavaria, 184 de castori, între 1998 și 2003. Acești 184 de castori au fost relocați în bazinul a trei mari râuri din România – Olt, Mureș și Ialomița.
• La ultima raportare oficială, în 2019, aveam 2.500 de indivizi.
• Fundația Carpathia a continuat procesul de reintroducere a castorilor. Ideea proiectului este de a captura 70 de castori de pe partea de nord a Munților Făgăraș și alți 20, până la cifra de 90, să fie aduși de pe râul Elba, din nordul Germaniei sau Olanda, fiindcă provin dintr-o populație diferită genetic și noi încercăm să aducem o împrospătare din punct de vedere genetic la nivelul României”, a explicat pentru HotNews.ro. Liviu Ungureanu, specialist la Fundația Conservation Carpathia.

Proiectul Fundației Conservation Carpathia a început în toamna anului 2021, cu relocarea unei perechi de castori, și a continuat în 2022 și 2023, până acum fiind relocați 35 de castori.

Cu toate că la prima vedere pare ușor, munca de reintroducere a castorilor într-o zonă nouă este dificilă – de la prinderea lor, până la mutarea în noul habitat și monitorizarea săptămânală în următorii ani. Valoarea proiectului, pe 4 ani, este de circa 100.000 de euro, finațarea fiind asigurată din fonduri europene nerambursabile.

• „Plecând de la partea de capturare, te duci înainte de a-i captura, găsești locurile în care sunt, urmărești să vezi câți castori sunt, la ce ore ies, care sunt traseele pe care merg, care sunt cele mai bune locuri pentru a instala capcanele, câți indivizi sunt acolo cu tot cu pui, pentru că ideea este de a reloca toată familia. Nu este etic să lăsăm un membru al familiei acolo, și facem eforturi destul de mari să relocăm întreaga familie. Am avut și o situație când am prins unul, nu am reușit să-l prindem și pe celălalt, iar după 3 zile i-am dat drumul, că nu am putut să-i prindem perechea și nu era în regulă să distrugem o familie.
• Apoi avem o perioadă de carantinare, îi ducem într-un loc cu bazin de apă și mâncare, dar fără să interacționăm prea mult cu ei, ca să nu-i obișnuim cu omul, apoi mergem să-i eliberăm în locul ales și îi monitorizăm. Înainte de a-i elibera le facem un baraj și un mic adăpost, așa cum presupunem noi că și-ar face ei. Am avut plăcut plăcuta surpriză să vedem că acolo unde am construit un baraj și un adăpost, cel puțin în primele două nopți au stat în lacul respectiv și chiar în adăpostul nostru, ceea ce ne-a bucurat. Apoi au plecat, dar au revenit și au continuat ei barajul respectiv făcut de noi, să-l adapteze în funcție de nevoile lor”, a explicat biologul.

Apoi urmează partea de monitorizare, ca biologii să vadă unde pleacă, dacă s-au adaptat, dacă produc stricăciuni.

„În această primăvară am avut primii pui născuți în libertate”

Până acum, programul a avut succes, în această primăvară apărând și primii pui.

„Se descurcă foarte bine, suntem fericiți fiindcă în această primăvară am avut primii pui născuți în libertate, sunt 3 pui foarte drăgălași, sperăm că o să avem imagini cu pui de la alte două adăposturi. Noi nu intervenim, doar îi monitorizăm. Ne deplasăm la fața locului, o dată pe săptămână cel puțin, la fiecare grup în parte și vedem noile semne, ce au mai tăiat, dacă au construit baraje noi, dacă au făcut alt adăpost, dacă au plecat. Îi mai monitorizăm și prin radiotelimetrie. O parte dintre castori au colare, ca să putem culege date”, a explicat Liviu Ungureanu.

De ce au fost reintroduși castorii în România? În principal pentru creșterea biodiversității, spune biologul, ceea ce este bine pentru natură, dar și pentru ecoturism.

• „Noi spunem despre castor că este o specie umbrelă. În momentul în care avem castori într-un habitat, acolo vom întâlni mult mai multe specii decât în mod normal, peisajul se modifică pentru mulți ani. În momentul în care o familie de castori se înstalează într-un loc, ei crează niște baraje.
• În spatele acelor baraje se formează mici acumulări de apă care atrag mai multe specii, de la păsări de apă, insecte, rozătoare mici, mustelide – nevăstuică, hermelină, vidră – dar și specii mai mari, de exemplu cerbul, fiindcă lacurile respective devin locuri de adăpare. Apar și noi specii de plante și arbori.
• Noi vrem să creăm un parc național în Munții Făgăraș, iar castorii reprezintă o specie oportună pentru ideea de biodiversitate. Pentru un turist care vine și în jurul unui lac vede tritoni, broscuțe, specii de fluturi, libelule, păsări de apă, vidre, este un plus. Practic în jurul unui iaz făcut de castori poți să ții o lecție de zoologie liniștit”, a explicat Liviu Ungureanu.

Una din provocările din proiect este și schimbarea mentalității oamenilor vizavi de castori – mulți îi consideră dăunători. Deși comunitățile din Argeș au fost consultate înainte de reintroducerea castorilor, tot mai sunt săteni care cred că aceștia le fură găinile sau pot provoca inundații.

• „Înainte de a introduce și zimbrii, și castorii am afăcut mai multe studii de impact și am întrebat populația ce părere are, ambele au fost pozitive, dar zimbrii au avut un punctaj mai bun. Cei care au o părere proastă despre castori fie nu au primit suficiente informații, fie au fost dezinformați, fiindcă mulți spun despre castori că pot să mănânce pești, să inunde casele, că mănâncă găini, dar nu e așa.
• Noi încercăm să-i eliberăm în zone cât mai izolate, departe de localități, și prin monitorizare știm unde se deplasează. Să presupunem, prin absurd, că își fac un baraj într-o zonă unde inundă un teren, există niște sisteme de regularizare a barajului respectiv, practic este un cub de plasă care se bagă în lac, în acel cub este un tub care trece prin corpul barajului și se duce în aval, asta înseamnă că apa este păstrată la un nivel ok ca să nu mai inunde și este păstrat și barajul castorilor”, a explicat biologul.

Câteva curiozități despre castori

Castorul este un mamifer semiacvatic. Este reprezentat prin două specii, una europeană și una americană, fiind al doilea cel mai mare rozător din lume după capibara.

Este un animal foarte bine adaptat la mediul acvatic, dar merge și pe uscat.

Are o blană foarte deasă și impermeabilă datorită unei substanțe pe care o secretă și cu care își unge blana permanent. Picioarele din față sunt adaptate pentru cărat și săpat, iar cele din spate pentru înot fiind ca niște lopeți. Coada este folosită la înot.

Își fac întotdeauna adăpost săpat în pământ, însă acolo se poate intra doar din apă. În prima fază sapă o groapă. Din acea gaură face un tunel către suprafață, ca să nu rămână fără oxigen. Acel tunel, numit horn, îl acoperă cu niște crengi și îl verifică în fiecare seară (fiindcă este un animal nocturn) Printre primele lucruri pe care le face este să verifice hornul, dacă cineva am umblat acolo, a luat lemne. Când familia se măpărește, și adăpostul se mărește.

Adăpostul poate avea până la 3 camere separate, una este dormitorul, una este o anticameră unde au depozit de hrană pe termen scurt, și unde este zona de toaletare, acolo se curăță reciproc.

Una dintre unghiile de la degetele labelor din spate este despicată pentru a-și putea întinde blana, ca să scoată scaieții de exemplu, și să-i păstreze impermeabilitatea.

Sunt 100% vegetarieni: primăvara, toamna iarna consumă specii de arbori, preferatul este plopul, apoi salcie. În lipsa acestora poate mânca și alun, paltin, arin, pe care îl folosesc și pentru construcția barajului. Vara mănâncă diferite specii de plante suculente, nelemnoase, și atunci impactul asupra arborilor este mai mic.

Castorul are prădători naturali foarte puternici, lup, urs și râs, în situații mai rare, și vulpe. Cea mai mare amenințare o reprezintă însă câinii hoinari.

Oamenii nu au de ce să se teamă de castori, sunt niște animale foarte pașnice, evită omul, dar au o mușcătură foarte puternică, ținând cont că pot dobori foarte multe specii de arbori de diferite diametre, așa că este bine să evitați să puneți mâna pe ei.

Sursa informațiilor: Liviu Ungureanu, specialist castori