VIDEO Prevederea care poate ajuta susținerea sistemului medical în această perioadă/ La ce să fie atente firmele în privința amânării ratelor la credite. Dan Manolescu explică anumite prevederi din măsurile adoptate de Guvern de la debutul crizei

Încă sunt lucruri neînțelese de multe firme din România, mai ales în ceea ce privește prevederea sponsorizării, lucru care ar putea ajuta sistemul medical. Dacă societatea nu are profit în cursul anului curent și face o cheltuială cu sponsorizarea, pe care nu poate să o deducă integral din acea cotă de 20% din impozit, ea poate fi reportată timp de 7 ani, spune Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali, în cadrul unui interviu #deladistanță, pentru HotNews.ro. Acest lucru e în lege de 5 ani, dar e neînțeles de mulți. El a vorbit despre amânarea ratelor la credite, problemele în accesarea certificatului de situații de urgență de către anumite firme pentru a beneficia de unele facilități, cum trebuie să fie bonificațiile și multe altele.

Foarte pe scurt:

• În declarațiile pe propria răspundere, antreprenorii să nu mintă, pentru că se poate descoperi la un control

• A fost modificat un Ordin privind certificatele de situații de urgență. Cel Galben se va putea obține dacă firma înregistrează o scădere a încasărilor sau veniturilor

• A fost trimisă o adresă către Ministerul Economiei pentru a exemplifica mult mai clar ce înseamnă încasări, venituri

• Ar trebui să poată scoate certificatul și cei care raportează scăderi în aprilie, că poate în martie au avut încasările din februarie

• Există, într-adevăr, o problemă pentru cei cu sezonalitate pentru că pentru unii în martie nu se vede dezastrul: pe cifre, pe încasări, pare că arată bine, dar în realitate activitatea chiar s-a oprit

• Mecanismul sponsorizării nu e forte clar înțeles de multe firme, iar înțelegerea ar putea ajuta mult sistemul medical prin ONG

• Dacă societatea nu are profit în cursul anului curent și face o cheltuială cu sponsorizarea, pe care nu poate să o deducă integral din acea cotă de 20% din impozit, ea poate fi reportată timp de 7 ani

• Bonificație trebuia să fie pentru toate taxele, mai ales pentru sumele care reprezintă încasări consistente la buget: TVA, accize, contribuții, impozit pe venit aferent salariilor, pentru că acolo sunt sumele mari

• Bonificația actuală nu e forte tentantă petru unele firme care preferă să stea pe cash acum

• Legat de amânarea ratelor la bancă de către firme, acestea ar trebui să își facă un calcul

• Nu cred că trebuie aplicată o astfel de amânare a ratelor doar de dragul de a o aplica și a ține de bani, pentru că banii ăia vin cu un cost.

• Măsura BNR de a cumpăra titluri de pe piața secundară ajută cumva băncile sau mediul economic. Nu ajută însă statul pentru că vorbim de titluri deja emise.

• Trebuie să vedem care va fi rata de atragere de finanțare prin noi emisiuni

• Nu trebuie să ne fie teamă de a modifica acte normative de la o săptămână la alta

• De aceea suntem în situație de urgență, că lucrurile trebuie hotărâte repede, deoarece realitatea din jurul nostru se schimbă de la o zi la alta.

• Acele bâlbe din zona șomajului tehnic de acum două saptămâni au condus atunci asumarea unor decizii de către mediul de afaceri de a concedia oamenii definitiv

• Ne dorim toți o colaborare mai strânsă între Guvern și Parlament. Sunt idei care merg în paralel

• Suntem în criză toți, nu doar Puterea sau Opoziția. E în criză România. Ar trebui o colaborare și un acord pe niște măsuri

Ordinul privind emiterea certificatelor de situații de urgență a fost modificat

“Sunt două tipuri de formulare, Albastru și Galben. S-a modificat ieri, prin ordinul 822/2020, în Monitorul Oficial 275. Vizează acea modificare a condiției pentru cei care au activitate a afectată indirect, în sensul că se au în vedere și scăderile de venituri, nu doar de încasări. Inițial erau menționate doar încasările, ulterior fiind modificate Ordonanțele și incluzându-se și această idee a veniturilor, s-a modificat și formularistica pentru certificate”, a spus Manolescu.

El a precizat că în declarația pe propria răspundere pentru a lua certificatul, firmele nu trebuie să mintă.

„Trebuie să declare exact realitatea. Pentru certificatul Albastru sunt cei care au activitatea închisă în baza Ordonanțelor militare. Pentru cel Galben, cei care au activitatea redusă, diminuată, ca urmare al unor efecte colaterale și înregistrează o scădere a încasărilor sau veniturilor cu mai mult de 25% în martie, față de media lunilor ianuarie – februarie”, a afirmat președintele Camerei Consultanților Fiscali.

• Platforma probabil va fi activată în aceste zile. Cred că s-a așteptat apariția acestui nou ordin și să se iasă direct cu noile formulare.

• Există o propunere pe care noi am făcut-o din partea Camerei Consultanților Fiscali. Avem deja o adresă către Ministerul Economiei pentru a exemplifica mult mai clar ce înseamnă încasări, venituri.

• Este o discuție destul de amplă dacă intrăm în detalii ce înseamnă sume încasate, pentru că o sumă încasată într-un cont bancar al unui agent economic înseamnă și o tragere de credit, de exemplu. E o încasare în contul agentului economic. E sau nu această sumă considerată încasare? Noi considerăm că ar trebui să se refere strict la încasări din bunuri și servicii facturate în perioadele anterioare.

„Există, într-adevăr, o problemă pentru cei cu sezonalitate sau pentru cei la care în luna martie nu se vede o poză completă a dezastrului în care se află. Asta pentru că luna martie a avut două săptămâni în care activitatea a mers și două săptămâni s-a blocat cu totul”, afirmă Manolescu.

• Vorbeam cu clienți din zona unde dealerii auto au avut bonusuri primite pentru activitatea de anul trecut plătite de către importatori în luna martie. Practic, au avut niște încasări în luna martie ca urmare a activității desfășurate pe întreg anul trecut. Pe cifre, pe încasări, pare că arată bine, dar în realitate activitatea chiar s-a oprit. Și partea de vânzări auto și cea de service chiar e blocată. Nu mai au clienți.

„Am trimis o adresă autorităților. Se va analiza. Noi sperăm ca aceste lucruri să fie ulterior îmbunătățite. Vedem că lucrurile se schimbă de la o zi la alta și sperăm că autoritățile, așa cum au dat dovadă și cu modificarea de la șomajul tehnic și certificatelor, să vină cumva să corecteze anumite aspecte care reies din practică că ar trebui îmbunătățite. Sperăm ca pentru cei care sunt afectați să conteze și luna aprilie, care va arăta probabil mult mai clar situația dificilă în care se află față de luna martie”, arată președintele CCF.

Prevederea care poate ajuta sistemul medical

„De obicei, scopul acestor ONG-uri este să strângă bani pentru a rezolva anumite probleme sociale, iar banii de cele mai multe ori vin din zona societății civile. Statul contribuie cumva prin acea prevedere favorabilă a deductibilității sponsorizării din impozitul pe profit. Statul a venit de mulți ani cu o posibilitate ca sponsorizarea să fie dedusă direct din impozit. Adică renunță statul la maxim 20% din impozit, astfel încât un agent economic să poată distribui acele sume către această zonă a asociațiilor și fundațiilor care au diverse scopuri sociale”, spune Manolescu.

În această perioadă, spune el, cred că ar trebui să reluăm un pic acea prevedere care poate nu e foarte clar înțeleasă legată de modul în care e înțeleasă sponsorizarea.

„Dacă societatea nu are profit în cursul anului curent și face o cheltuială cu sponsorizarea, pe care nu poate să o deducă integral din acea cotă de 20% din impozit, ea poate fi reportată timp de 7 ani. O astfel de situație de urgență care necesită niște soluții în acest an, poate fi acoperită nu doar din profiturile acestui an, care poate nu o să fie atât de mari. Agentul economic se va gândi: „De ce să dau niște bani acum dacă nu pot să-i scad din impozit?” Nu-i pierde. Asta trebuie să înțeleagă”, explică oficialul CCF.

• Această sumă plătită către zona ONG-urilor în acest an poate fi recuperată ulterior, tot din acel impozit, acea cotă de 20% din impozit pe următorii 7 ani. Prin urmare, orice efort făcut în acest an nu e unul făcut strict din banii agentului economic, ci poate fi compensată cu suma respectivă din impozit în perioadele următoare.

• E un lucru care s-a introdus în legislație acum 5 ani. Din păcate nu e foarte clar înțeles. Am constatat că nu toată lumea a înțeles acest detaliu că, de fapt, și dacă în anul respectiv nu ai profit, nu înseamnă că ai pierdut deducerea pentru sponsorizare, ci ea poate fi reportată.

Cei care încearcă să păcălească statul prin șomajul tehnic pot fi prinși

L-am întrebat pe Dan Manolescu dacă poate cineva sa pacaleasca statul, adică să bage în somaj tehnic, să facă o noua firmă cu aceeași activitate și să foloseasca aceleași persoane pentru a produce, platindu-le, poate, la negru pe langa somajul tehnic.

“Teoretic e posibil o astfel de soluție, însă, cumva, acesta este scopul acelei declarații pe propria răspundere care este solicitată, sub consecința unor sancțiuni penale, de a demonstra că acele persoane într-adevăr sunt în șomaj tehnic și asta fac”, spune el.

• Dacă cineva le va întreba ulterior ce au făcut în această perioadă în care au fost în șomaj tehnic se poate afla pentru că persoanele respective probabil vor declara ceea ce s-a întâmplat. Se poate afla că ele au muncit în această perioadă și că șomajul tehnic a fost doar o formalitate prin care s-a încercat obținerea unor bani de la buget.

„Cred că vor fi făcute verificări mai ales că acele sume ulterior vor fi cerute de către statul român pentru a fi acoperite din fonduri europene. Probabil controalele vor fi numeroase. Nu cred că e o soluție pentru cineva să facă așa ceva într-o perioadă de genul ăsta dar teoretic merge”, afirmă Manolescu.

O soluție care să evite orice posibilitate de fraude nu există pentru nimic. Ideea e că marea majoritate a angajatorilor sunt afectați de această situație și atunci efortul pe care statul îl face nu cred că ar trebui blocat de ideea cum că cineva ar putea să facă fraudă.

Bonificațiile trebuiau făcute altfel pentru a aduce mai mulți bani la buget

E un prim pas, spune el, acordarea bonificațiilor de către Guvern.

„Noi sugeram ca acea bonificație să fie pentru toate taxele, mai ales pentru sumele care reprezintă încasări consistente la buget: TVA, accize, contribuții, impozit pe venit aferent salariilor, pentru că acolo sunt sumele mari”, explică Manolescu.

• S-a preferat această variantă de a da bonificația doar pentru un impozit pe profit aferent trimestrului I care nu se știe cât va fi de mare sau impozit pe venit la microîntreprinderi. E ceva totuși, e o sumă, dar ar fi fost de preferat să se aplice la acele sume pe care statul le resimte atunci când le încasează.

„10% poate pare mult, dar în perioada asta trebuie să fie o sumă tentantă ca bonificație pentru ca agenții economici să ia în considerare acest efort pe care îl fac în a disloca cash-ul respectiv și a plăti către stat acele sume, pentru că vedem vedem cu toții: tendința a fost ca toată lumea să țină cât de mult a putut de banii pe care-i are”, explică el.

Potrivit acestuia, cel mai probabil, după reașezarea lucrurilor activitatea nu se va relua foarte abrupt și lucrurile nu-și vor revini la normal așa, peste noapte.

• E clar că va exista o pantă destul de înceată de revenire la normalitate. Ne așteptăm ca la acel moment să fie necesare o serie de eșalonări.

• Prin urmare, statul nu ar trebui să se bazeze pe sumele respective ca fiind încasate fix peste 60 de zile. Această bonificație de 10% nu cred că ar trebui calculată în ideea că 10% pentru 60 de zile e mult, ca recompensă. Poate ar trebui să ne gândim ce înseamnă acest 10% întins până la finalul anului. Poate ar trebui să ne gândim și care ar putea fi inflația în toată acestă perioadă de un an, dacă nu cumva va crește și atunci acest 10% nu va mai fi atât de mare în termeni reali.

Ordonanța privind amânarea ratelor la credite: la ce să fie atente firmele

„Trebuie să înțelegem că Ordonanța oferă timp, nu bani. Oferă un timp de amânare, nu o anulare a unor părți de principal sau dobânzi. Pe aceste perioade în care nu se plătesc ratele, dobânda curge și e firesc, pentru că ea este o valoare în timp a banilor. Dacă sumele respective nu se rambursează, acel credit acumulează dobânzi. Fiecare ar trebui să-și calculeze foarte clar ce câștigă din toată această amânare” spune Manolescu.

Dacă are o problemă de cash, poate e o soluție pentru antreprenor.

• Nu cred că trebuie aplicată o astfel de amânare doar de dragul de a o aplica și a ține de bani, pentru că banii ăia vin cu un cost.

• Atunci se pune problema: Dacă am niște bani în cont și câștig la ei o dobândă marginală, că ratele dobânzilor la depozite sunt foarte mici, merită să-mi asum un cost cu dobânda care clar e mai mare decât ceea ce câștig la acei bani? E un calcul pe care fiecare ar trebui să-l facă.

„Dacă discutăm de Ordonanță, e nevoie de certificat de situații de urgență. Dacă discutăm de proiectul de lege din Parlament, nu mai e nevoie. Trebuie văzut ce se întâmplă cu acel proiect de lege, pentru că dacă lucrurile rămân în această confuzie, mai rău încurcăm și creditorii și debitorii. A venit o soluție din partea Guvernului, acum se așteaptă una din partea Parlamentului, care dacă e mai permisivă și mai largă, probabil toți o așteaptă să o vadă aprobată, publicată”, arată el.

Problema nu e mărimea deficitului, ci finanțarea sa

„Aici este problema: nu de cât de mare e deficitul bugetar, ci cât de mult putem să-l finanțăm. Până acum 2-3 săptămâni România nu avea o problemă de finanțare, ci de deficit, de posibilitatea de a depăși un anumit prag de deficit. Acum pare că lucrurile s-au schimbat în sensul că deficitul nu mai e o problemă. Comisia Europeană a dat mesaj statelor membre să facă orice efort necesar pentru a salva economiile. Acum am putea să cheltuim mai mult, dar ideea e că ar trebui să poată să finanțeze acele cheltuieli mai mari”, explică el.

• Am văzut că BNR a venit cu o măsură, de a cumpăra titluri de pe piața secundară. Asta cumva ajută băncile în a avea lichiditate sau mediul economic în general, dar nu ajută însă statul, pentru că vorbim de titluri deja emise. Ar trebui să vedem ce se întâmplă cu emisiunile noi de titluri, care va fi rata de atragere de finanțare prin noi emisiuni pentru că practic de acolo îi apar bani noi statului pe care ar putea să-i cheltuie.

Nu trebuie să ne fie teamă de modificarea actelor normative de la o săptămână la alta

„E clar că lucrurile se schimbă și dinamica e mare. Sper să rămânem în acest ritm de măcar două ședințe de Guvern pe săptămână. Nu cred că era normal ceea ce se întâmpla anterior de a da o ședință pe săptămână, când suntem în situație de urgență. De aceea suntem în situație de urgență, că lucrurile trebuie hotărâte repede pentru că realitatea din jurul nostru se schimbă de la o zi la alta”, spune Manolescu.

• Nu trebuie să ne fie teamă să modificăm acte normative de la o săptămână la alta. Ceea ce am văzut că s-a întâmplat ieri în ședința de Guvern, acel refuz de modificare a ordonanței pe motiv că e prea devreme, în situații de genul ăsta nu trebuie să ne ferim de așa ceva.

• Nu e normal în vremuri normale. Dacă lucrurile se schimbă de la o săptămână la alta și constatăm cazuri noi, cred că toate aceste măsuri pe care le-am luat acum o săptămână și simțim că trebuie să le îmbunătățim nu trebuie să ne ferim să le modificăm și să punem ceva care ajută mediul de afaceri.

„Acele bâlbe din zona șomajului tehnic de acum două saptămâni au condus deja asumarea unor decizii de către mediul de afaceri de a concedia oamenii definitiv. Când lucrurile s-au mai reglat, în sensul că acel șomaj tehnic a devenit mai flexibil, vedem că oamenii au căutat soluții către șomajul tehnic”, arată președintele Camerei Consultanților Fiscali.

• Ne dorim toți o colaborare mai strânsă între Guvern și Parlament.

• Cred că aceste idei care merg în paralel în ceea ce face Guvernul și proiectele din Parlament nu sunt benefice. Ele creează expectativă în mediul economice, mesaje, de multe ori, contrare și e o avalanșă de informații care bulversează pe toată lumea. Nu mai știe lumea ce s-a aprobat deja, ce e proiect în aprobare.

„Suntem în criză toți, nu doar puterea sau opoziția. E în criză România. Ar trebui o colaborare și un acord pe niște măsuri care considerăm cu toții că ar trebui luate. Poate un plan de etapizare a lucrurilor, că nu pot fi făcute toate odată, dar să fie o apropiere de mesaj. Mesajele acestea total diferite nu cred că folosesc și crează confuzie. În final va suferi și mediul economic și populația și statul pentru că va avea o recuperare a activității economice într-un ritm mult mai lent”, conchide Dan Manolescu.