​VIDEO Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, interviu pentru HotNews.ro: Romania e un aliat-cheie in domeniile intelligence si al securitatii cibernetice / Am primit informari de la mai multi aliati NATO despre tentative ale Rusiei de amestec in politica interna / Coruptia submineaza increderea in institutiile democratice

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a laudat contributiile Romaniei in cadrul Aliantei in domeniile securitatii cibernetice si al strangerii de informatii, dar si pentru decizia de a investi 2% din PIB in inzestrarea militara. Intr-un interviu pentru HotNews.ro, Stoltenberg a anuntat ca zece state NATO vor trimite militari in brigada multinationala de la Craiova. „Coruptia submineaza increderea in institutiile noastre democratice… Orice poate sa submineze increderea in aceste institutii democratice submineaza si securitatea societatii noastre”, a spus seful NATO in interviul pentru HotNews.ro.

Cu trei zile inainte de vizita sa in Romania, Jens Stoltenberg a vorbit despre amenintarile hibride din partea Rusiei la adresa statelor NATO. El a declarat ca „am primit informari din partea mai multor aliati NATO in legatura cu tentative ale Rusiei de amestec in procese politice”.

Cu toate acestea, Stoltenberg a subliniat ca „Rusia este vecina noastra si va ramane asa. NATO nu doreste un nou razboi rece, o noua cursa a inarmarii. Ne dam silinta sa avem o relatie mai constructiva cu Rusia, incercand sa reducem tensiunile, iar raspunsul nostru, masurile noastre sunt defensive si proportionale”.

Seful NATO a vorbit pe larg in interviul pentru HotNews.ro despre rolul Romaniei in flancul estic al Aliantei Nord-Atlantice, despre exemplul dat de Romania prin contributia la securitatea comuna.

Vezi aici interviul video (este un fragment din interviul integral):

Citeste mai jos interviul integral:

• Despre Romania in NATO

HotNews.ro: Domnule secretar general, saptamana viitoare veti vizita Romania. Credeti ca Romania isi indeplineste angajamentele in privinta intaririi flancului estic al NATO, conform deciziilor luate la summit-urile NATO din Tara Galilor si Polonia?

Jens Stoltenberg: Astept cu nerabdare sa vizitez Romania, un aliat-cheie ce contribuie semnificativ la apararea colectiva a NATO si la securitatea comuna, nu in ultimul rand prin faptul ca acum investeste 2% din GDP pentru aparare. Prin aceasta si prin promisiunea de a face acest lucru pe parcursul urmatorului deceniu, dar si prin faptul ca sunteti natiune-gazda a unor capacitati-cheie ale NATO, brigada multinationala din Romania si baza de aparare antiracheta, conduceti prin forta exemplului. De asemenea, contribuiti la misiunile NATO din Afganistan si Kosovo, deci, in ansamblu, sunteti un aliat ce are o contributie semnificativa pentru NATO.

HotNews.ro: Veti vizita elemente ale prezentei avansate adaptate a NATO (tailored forward presence) din Craiova. Cate trupe va gazdui aceasta baza si care sunt tarile de provenienta?

Jens Stoltenberg: Numarul trupelor va varia. Este ceea ce numim o brigada-cadru, un cadru pentru antrenamente si exercitii menite sa intareasca nivelul de pregatire al trupelor, dar si pentru a semnala oricarui potential adversar, prin intermediul unei prezente multinationale, ca un atac asupra unui aliat va declansa un raspuns din partea intregii aliante.

Contribuie zece natiuni, zece state membre NATO care s-au angajat, au anuntat ca vor trimite trupe. Deci va fi o brigada cu adevarat multinationala. Si doar faptul ca ele lucreaza, se antreneaza impreuna sporeste nu numai gradul de pregatire, ci si capacitatea acestor trupe de a conlucra – ceea ce numim interoperabilitate.

Apoi, trebuie sa amintim ca politica armata de descurajare nu se bazeaza doar pe trupele pe care NATO le are, de exemplu, in Romania, ci si pe abilitatea de a intari acele trupe, in caz de nevoie. De a muta trupe – in cazul de fata, in Romania. Drept urmare, am triplat dimensiunea fortei de reactie a NATO la 40.000 de trupe. Ca parte a acesteia, avem o forta de reactie rapida ce poate fi mutata in doar cateva zile. De asemenea, am marit prezenta in Romania cu mai multe actiuni de supraveghere aeriana – avioane italiene si portugheze ce supravegheaza spatiul aerian in regiunea Marii Negre, precum si o prezenta navala sporita in Marea Neagra. Deci NATO este prezenta si avem capacitatea de a intari aceasta prezenta, in caz de nevoie.

HotNews.ro: Ati mentionat scutul NATO, situat in Romania la Deveselu. Avand in vedere amenintarile in crestere din partea Coreei de Nord, credeti ca NATO va suplimenta capacitatile sau vor adapta acest scut, aceasta unitate din Romania?

Jens Stoltenberg: Am fost de fata cand am inaugurat baza antiracheta de la Deveselu. Iar aceasta este o capacitate-cheie a NATO. Ne ajuta sa ne protejam impotriva unui atac cu rachete balistice. Dar este doar o parte din capacitatile noastre de raspuns, de descurajare. Monitorizam foarte indeaproape evolutiile din Coreea de Nord. NATO va face mereu ce trebuie sa faca pentru a-si apara toti aliatii, impotriva oricaror amenintari si salut faptul ca Romania gazduieste o astfel de capacitate-cheie pentru NATO.

HotNews.ro: Dar, revenind la intrebarea mea, exista discutii in cadrul NATO cum ca ar trebui sa fie suplimentate capacitatile acestei baze din Romania?

Jens Stoltenberg: Nu pot intra in detalii operationale. Pot spune, doar, ca sistemul de aparare antiracheta este doar o parte din mecanismele noastre de raspuns. Afem mecanisme puternice de descurajare in cadrul NATO, iar NATO este mereu pregatita sa-i apere si sa-i protejeze pe aliati impotriva oricarei amenintari potentiale.

HotNews.ro: In privinta cheltuielilor militare, Romania s-a angajat sa cheltuie 2% din PIB pentru aparare, anul acesta, dar suntem deja in octombrie si cheltuielile efective sunt, dupa cum a spus premierul roman, destul de reduse. Va avea de suferit credibilitatea Romaniei, daca guvernul nu isi respecta promisiunile?

Jens Stoltenberg: Am vazut bugetul si angajamentul de a cheltui 2% din PIB pentru aparare. Salut acest lucru. Trebuie sa vedem care vor fi cifrele reale cand se incheie anul. Stiu ca planul este de acheltui o mare parte din acesti bani pe achizitia unor noi avioane de lupta F-16 si ca lucrati, in prezent, la investitii in sisteme de aparare aeriana, prin achizitia unor baterii Patriot. Acestea sunt capacitati-cheie importante pentru Romania si NATO si, bineinteles, sper mult ca Romania va putea sa puna in aplicare angajamentele pe care le-a facut, investind 2% din PIB in aparare.

• Despre agresivitatea Rusiei si relatia NATO-Rusia

HotNews.ro: Ati vorbit de cateva ori despre agresivitatea Rusiei. Tinand cont de alegerile prezidentiale ce vor avea loc in Rusia anul viitor, va asteptati la mai multe actiuni ce vizeaza aliati si parteneri NATO, in Europa de Est?

Jens Stoltenberg: Cred ca este foarte periculos sa incepem sa speculam despre miscari potentiale. Am vazut un model de actiune dezvoltat pe parcursul mai multor ani, in care Rusia a investit puternic in aparare, modernizandu-si capacitatile militare si folosind forta impotriva unui vecin, Ucraina, prin anexarea Crimeei si destabilizarea Ucrainei de Est. In acelasi timp, Rusia este vecina noastra si va ramane asa. NATO nu doreste un nou razboi rece, o noua cursa a inarmarii. Deci ne dam silinta sa avem o relatie mai constructiva cu Rusia, incercand sa reducem tensiunile, iar raspunsul nostru, masurile noastre sunt defensive si proportionale. Si ne-am asigurat ca am pastrat deschise linii de comunicare politica cu Rusia, deoarece credem ca trebuie sa ne dam cu adevarat silinta sa avem o relatie mai buna cu Rusia, care sa reduca tensiunile si sa imbunatateasca situatia de securitate din Europa.

HotNews.ro: Tocmai ati deschis un centru de excelenta pentru contracararea amenintarilor de tip hibrid, in Finlanda. Ce va face acesta, mai exact?

Jens Stoltenberg: Acel centru va fi un punct nodal pentru impartasirea informatiilor, pentru a invata unul de la altul, organizand programe de instruire si imbunatatind capacitatile noastre de raspuns la amenintari de tip hibrid. Va fi, de asemenea, un centru ce face parte dintr-un efort mai larg al aliatilor NATO si al membrilor UE. Avem un centru de excelenta pentru amenintati cibernetice in Estonia, unul pe teme de securitate energetica in Lituania si unul pentru comunicatii strategice in Letonia. Toate sunt apropiate de Finlanda. Toate acestea, impreuna, vor forma un grup de centre de excelenta in tari NATO si in Finlanda, ce urmeaza sa lucreze impreuna. Directorii celor patru centre s-au intalnit, tocmai au inaugurat centrul la inceputul acestei saptamani.

Iar amenintarile de tip hibrid sunt, de fapt, o gama foarte larga de amenintari diferite – totul de la atacuri cibernetice la propaganda si la ceea ce numim „little green men”. Si implica, foarte adesea, operatiuni acoperite, ce ofera posibilitatea de a nega implicarea. Deci trebuie sa raspundem cu o gama larga de masuri unei amenintari ce se extinde de la tweet-uri la tancuri. Si trebuie sa studiem si sa lucram cu toti aliatii si partenerii pentru a vedea cum sa raspundem in cel mai bun mod cu putinta.

HotNews.ro: Nu e un secret ca razboiul de tip hibrid al Rusiei este cel ce ii preocupa pe aliatii rasariteni, pentru care acestia cauta ajutor din partea NATO. In temeiul informatiilor pe care le aveti, care sunt cele mai atractive tinte pentru Rusia, cand aceasta incearca sa influenteze dezbaterile interne dintr-un stat european? Media, scena politica, ONG-urile, economia, sectorul energetic?

Jens Stoltenberg: Vedem in rapoarte din partea mai multor aliati NATO ca s-au confruntat cu incercari diferite de amestec in procesele lor interne, in special in procese politice. Si, bineinteles, orice incercare de a submina credibilitatea institutiilor noastre democratice este extrem de grava si, ca urmare, trebuie sa raspundem si sa protejam procesele noastre politice si institutiile noastre democratice. Suntem foarte vigilenti, suntem pregatiti sa contracaram atunci cand constatam tentative de amestec in procesele noastre sau de folosire a dezinformarii pentru a manipula media.

Aceasta este, in parte, responsabilitatea guvernelor, care drept raspuns intaresc protectia sub-retelelor noastre, dar este si responsabilitatea tuturor cetatenilor care traiesc in tarile membre NATO si, nu in ultimul rand, al media, al presei libere. Avem nevoie de media independente si libere. Iar jurnalistii au un rol-cheie, acela de a-si indeplini misiunea muncind independent, critic, punand intrebari dificile, verificand faptele, aceasta fiind cea mai buna modalitate de a evita orice forma de amestec manipulatoriu in alte state si in procesele politice interne.

HotNews.ro: Inainte de a deveni secretar general al NATO, ati avut o cariera politica indelungata – ati fost, intre altele, ministru de Finante si premier. Credeti ca politicienii corupti, coruptia din politica reprezinta o vulnerabiltiate pentru o tara vizata de Rusia?

Jens Stoltenberg: Trebuie mereu sa luptam impotriva coruptiei si sa intarim credibilitatea si increderea oamenilor in institutiile noastre democratice. Orice poate sa submineze increderea in aceste institutii democratice submineaza si securitatea societatii noastre. Am incredere ca toti aliatii NATO se concentreaza asupra modalitatilor de combatere a coruptiei, deoarece coruptia submineaza increderea in institutiile noastre democratice.

HotNews.ro: Dar credeti ca Rusia poate sa profite de pe urma politicienilor corupti? Sunt acestia o poarta pentru interesele Rusiei?

Jens Stoltenberg: Nu vreau sa speculez. Subliniez, doar, importanta faptului ca trebuie sa ne asiguram ca avem institutii democratice solide, sanatoase. Iar coruptia le submineaza pe acestea si trebuie sa fim mereu atenti, in lupta impotriva coruptiei. Este valabil si pentru tarile membre NATO, si pentru tarile partenere, iar noi lucram cu multi parteneri in cadrul unor programe de combatere a coruptiei.

HotNews.ro: Ati mentionat, mai devreme, propaganda rusa si nevoia unei prese puternice. Dar constatam prezenta unor institutii media ruse precum Sputnik sau RT si mii de website-uri in toate tarile europene, folosite sa raspandeasca stiri false si sa dezinformeze. Dar nu constatam prea multe eforturi de a le opri. In acelasi timp, vedem cum cenzura devine tot mai puternica in Rusia. Aveti o solutie pentru aceasta propaganda, ce se extinde in intreaga Europa?

Jens Stoltenberg: Ce face NATO este ca, de fiecare data cand vedem actiuni de dezinformare si propaganda indreptate impotriva unor aliati, activitati sau misiuni NATO, sa fim foarte vigilenti si sa raspundem oferind faptele, adevarul. Si suntem pe deplin convinsi ca, pe termen lung, adevarul va castiga in fata minciunilor si propagandei. In acelasi timp, trebuie sa intelegem ca aceasta este, in parte, responsabilitatea NATO, dar in parte este si responsabilitatea fiecarui aliat in parte, deoarece acel stat este mai aproape de situatiile problematice.

Putem sa ajutam statele membre si sa le oferim faptele si, bineinteles, raspundem prin intermediul website-ului nostru si pe alte cai atunci cand vedem propaganda si dezinformare. Dar, din nou, totul tine intr-o foarte mare masura de nevoia sa ne asiguram ca avem o presa libera, independenta. Deoarece atunci cand jurnalistii verifica faptele si sursele ai si dezbateri libere si democratice. Si sunt sigur ca, pe termen lung, societatile deschise si libere vor castiga, deoarece valorile noastre sunt pur si simplu superioare ideii de a nu avea o societate libera si deschisa. Iar daca te uiti la sondajele de opinie, se face simtit un sprijin tot mai puternic pentru NATO, in randul tarilor membre. Exista, bineinteles, grade diferite de sprijin, dar in ansamblu mesajul este ca, potrivit sondajelor de opinie, sprijinul pentru Alianta este in crestere.

HotNews.ro: Am constatat aceasta evolutie si in Romania. In temeiul informatiilor pe care le aveti, credeti ca Romania este la randul ei o tinta pentru propaganda si razboiul hibrid ale Rusiei?

Jens Stoltenberg: Am primit informari din partea mai multor aliati NATO in legatura cu tentative ale Rusiei de amestec in procese politice, rapoarte despre atacuri cibernetice uneori lansate de actori statali, dinspre Rusia, dar alteori venite din partea unor actori non-statali. Nu pot detalia foarte mult in legatura cu informatiile pe care le detinem in privinta diverselor tari. Dar, in general, e important sa pastram vigilenta, sa protejam retelele cibernetice si sa ocrotim intreaga idee de societati deschise, libere, cu o presa independenta si critica.

HotNews.ro: Ce a aflat NATO din studierea tehnicilor rusesti de razboi hibrid? Ce alte capacitati institutionale credeti ca e necesar sa fie dezvoltate la nivel NATO si UE, pentru a contracara aceste tehnici?

Jens Stoltenberg: Ce am vazut noi, in special in Ucraina, a fost aceasta tentativa de a ascunde intentiile reale, de a desfasura operatiuni sub acoperire, de a dezminti ca sunt prezenti intr-un loc si de a folosi propaganda, de a avea soldati fara elemente de identificare si asa mai departe, evitand astfel reactii. Iar apoi, cand au admis ca se aflau acolo, reactiile erau tardive. De aceea, NATO raspunde pe mai multe cai.

Pe de o parte, sporim promptitudinea fortelor noastre, asa incat sa poata reactiona rapid la nevoie, deoarece rastimpul de alerta poate scadea cand apar mai multe amenintari hibride. In al doilea rand, intarim capacitatile NATO de informatii, supraveghere si recunoastere. Vom avea noi astfel de instrumente, noi drone. Am infiintat o noua divizie pentru informatii, asa incat sa ne imbunatatim modalitatile de impartasire, analiza si intelegere a informatiilor, ceea ce e foarte important inclusiv pentru a putea prezice ce fel de amenintari si provocari exista, sau daca este in desfasurare un atac cibernetic. Si, bineinteles, ne intarim apararea cibernetica. Deci implementam o multitudine de masuri pentru a putea raspunde unei multitudini de provocari.

HotNews.ro: Vorbind despre colectarea de informatii, cum evaluati activitatea centrului de excelenta in acest domeniu, cel de la Oradea?

Jens Stoltenberg: Apreciem foarte mult munca lor. Iar Romania detine capacitati-cheie cand vine vorba despre informatii, fiind un aliat important si cand vine vorba despre protectie cibernetica. Iar voi ajutati Ucraina in domeniul apararii cibernetice. Acesta – apararea in domeniul cibernetic si informatiile – este o alta dovada a faptului ca Romania este un aliat-cheie foarte apreciat.

• Despre flancul estic al NATO

HotNews.ro: Cat de solid este, in evaluarea dumneavoastra, flancul estic al NATO? Ce mai trebuie facut aici?

Jens Stoltenberg: NATO este capabila sa-i apere si sa-i protejeze pe toti aliatii, inclusiv, bineinteles, pe aliatii din sud-est. Putem face acest lucru deoarece ne-am adaptat in mod semnificativ atitudinea, apararea noastra colectiva incepand din 2014, atat pentru a raspunde instabilitatii din sud, cu amenintarile ei teroriste, dar si pentru a raspunde unei Rusii mai agresive, asa cum s-a manifestat in Ucraina. Monitorizam si evaluam permanent ce mai trebuie facut.

In acelasi timp, este important, pentru noi, ca raspunsul nostru sa fie defensiv si proportional. Nu dorim sa sporim tensiunile, nu dorim un nou razboi rece, incercam sa reducem tensiunile si sa avem un dialog politic cu Rusia. Deci trebuie sa ne asiguram ca promptitudinea si calitatea fortelor noastre sunt mereu la nivel maxim si vom evalua in mod constant ce mai trebuie facut.

HotNews.ro: Sunt voci in Romania care spun ca NATO ar acorda o atentie mai mare partii nordice a flancului estic, mai precis tarilor baltice si Poloniei, decat partii sudice a acestui flanc. Intentionati sa schimbati aceasta perceptie, prevedeti masuri suplimentare in acest sens?

Jens Stoltenberg: Mesajul principal este ca NATO are nevoie de o abordare de 360 de grade. Nu putem sa fim preocupati doar de partea nordica a flancului estic sau de partea sudica a acestui flanc, sau de nordul, de sudul sau de vestul Aliantei. Trebuie sa fim capabili sa raspundem si sa reactionam, sa ii aparam pe toti aliatii impotriva oricarei amenintari, indiferent de directia din care provine. Si trebuie sa reamintim ca singura data cand NATO a invocat Articolul 5 al Tratatului a fost in urma unui atac impotriva SUA, in Vest, venind dinspre Afganistan. Pentru mine, aceasta evidentiaza ca trebuie sa fim agili si avem nevoie permanent de o abordare de 360 de grade. Deoarece surprizele, atacurile, amenintarile din orice directie sunt mereu o provocare si trebuie sa fim capabili sa raspundem indiferent de unde apar acestea.