​VIDEO Vergil Chițac, candidat PNL la Primăria Constanța: În Constanța avem între 140 și 150 de mii de autoturisme și numai 30 de mii de locuri de parcare

Vergil Chițac, candidatul PNL la Primăria Constanța, a discutat în cadrul unui interviu acordat HotNews.ro despre infrastructura și transportul public în Constanța. „Mizăm pe 3 direcții simultane: construirea de parcări, un transport în comun civilizat și fluidizarea circulației. Lucrurile astea vor face ca numărul de autoturisme în Constanța să se micșoreze. Eu cred că cetățenii benevol vor renunța, unii dintre ei, la autoturism, iar Constanța va fi un oraș al oamenilor, nu al mașinilor”.

Pricipalele idei:

• În momentul de față, mai mult de 90% din oameni se deplasează cu propria mașină. În Constanța avem între 140 și 150 de mii de autoturisme și numai 30 de mii de locuri de parcare. Asta înseamnă că 110 mii de mașini nu au locuri de parcare.
• Vom construi parcări subterane și supraterane.
• Dacă vom putea accesa fonduri europene nerambursabile, atunci toată flota de transport în comun va fi pe electric.
• Cei care vin în oraș să poată plăti electronic un singur bilet și să se poată deplasa cu biletul acela pe orice traseu pe care compania de transport în comun îl pune la dispoziție.
• Constanța trebuie să facă pași hotărâți în zona aceasta de smart city pentru că așa se mișcă lumea, noi nu putem fi în afara lumii.

Să discutăm puțin despre una dintre cele mai mari probleme care există în România în majoritatea orașelor și anume lipsa pistelor de bicicletă, a parcărilor, transportul în comun care, știm foarte bine, nu peste tot funcționează așa cum ar trebui să funcționeze. Cum veți încerca să rezolvați aceste probleme? Rezolvarea acestor probleme ar duce la o creștere a statutului și a nivelului de trăi a constănțenilor?

Haideți să vedem de ce nu funcționează mobilitatea asta urbană activă și anume transportul cu biciclete de care pomeneați sau chiar mersul pe jos.

Transportul în comun de ce nu funcționează bine? Va dau exemplul Constanței ca să vedeți cum stăm. În momentul de față, acum când vorbim noi, mai mult de 90% din oameni se deplasează cu propria mașină, cu autoturism.

În Constanța, în momentul de față, avem între 140 și 150 de mii de autoturisme și numai 30 de mii de locuri de parcare. Asta înseamnă că 110 mii de mașini nu au locuri de parcare.

Având în vedere că, statistic vorbind, numai 6% din timp o mașină se deplasează și restul stă, înseamnă că acum, când vorbim noi, 100 de mii de mașini sunt parcate. Unde sunt parcate ele? Pentru că nu au locuri de parcare. Ele sunt parcate pe carosabil, adică pe banda întâi a străzilor, în general a străzilor largi sau pe trotuar. Ce se întâmplă dacă sunt parcate pe carosabil? Îngustează secțiunea de trecere și nu-i așa, apare congestia în trafic. Pe de o parte.

Pe de altă parte, noi nu mai putem dedica pe bulevardele mari banda întâi pentru transportul în comun. Nu mai vorbesc de biciclete. Ce se întâmplă când mașinile stau pe trotuare? Evident, cetățenii fac slalom printre mașini, nu se mai pot deplasa, nici măcar în centrul orașului în momentul de față, care ar trebui și în orice oraș civilizat este dedicat pietonilor. Este în momentul de față acoperit de mașini.

Nu există o mobilitate activă în Constanța, nici măcar în centrul orașului. Ca să avem un termen de comparație și cu asta o să mă opresc la starea actuală, o să vă spun așa, sigur, păstrând proporțiile. În Viena, 1/3 din oameni se deplasează pe jos sau cu bicicleta, deci mobilitate activă, 1/3 cu transportul în comun și 1/3 cu propria mașină.

Deci noi avem lucrurile total neechilibrate. Acum, pe bună dreptate dumneavoastră întrebați ce e de făcut.

Rețeta este simplă ca și concepție, dar necesită determinare în aplicarea ei și bineînțeles și resurse. Simultan, trebuie acționate 3 direcții. Vom construi parcări și subterane și supraterane. Fac o parenteză. Nu se pot construi parcări pentru toate cele 110 mii de mașini. Imaginați-vă că investiția asta ar fi ceva de genul 1 miliard de dolari.

Ca să avem termen de comparație, anul acesta bugetul de investiții – pentru că nu-i așa, construcția de parcări intră la cheltuielile capital de investiții – a fost de 20 milioane de dolari. Deci, 20 milioane le putem în fiecare an aloca. Comparați cu necesarul de un miliard, deci nu poate fi vorba să construim parcări pentru toate mașinile care nu au parcare în momentul de față.

Dar vom continua, vom construi parcări și subterane și supraterane în Constanța, vom construi parcări la intrarea și ieșirea din oraș, sistemul Park&Ride. Din fericire, aceste tipuri de parcări pot fi finanțate cu fonduri europene nerambursabile și de asemenea vom construi parcări în cartiere, unde este nevoie.

Pentru construcția de parcări în cartier am gândit următorul sistem: voi face un împrumut bancar, apreciez eu între 15 și 20 de milioane de lei, dacă nu putem disponibiliza de la buget suma asta, vom începe să construim parcări în interiorul cartierelor. După ce le construim, le punem la vânzare, le dăm cetățenilor fără să facem profit, ne interesează să ne scoatem banii, venim din nou și alimentăm buffer-ul de 15 milioane și construim după aceea parcări în alte cartiere. Deci asta ar fi o direcție, construirea de parcări.

O altă direcție pe care mizez este transportul în comun: benzi dedicate pentru autobuze, stații amenajate, autobuze moderne. Există în Constanța o discuție, în urma unui interviu pe care l-am dat eu, în care eu am fost destul de clar, însă mi s-a reproșat că nu vreau autobuze electrice. Nu e adevărat.

Dacă vom putea accesa fonduri europene nerambursabile, atunci toată flota de transport în comun va fi pe electric, electrificat. Dacă va trebui să cheltuim din bănișorii noștri, din bugetul local, atunci noi trebuie să fim foarte atenți pentru că vă dau o cifră.

Un autobuz electric costă 450 de mii de euro și o dată la doi ani trebuie să îi înnoiești rezerva de baterie care mai înseamnă 200 de mii de euro, iar un atobuz euro 6 costă între 150 și 200 de mii de euro, deci trebuie să ne uităm și la pungă. Eu știu că suntem în Iad acum și vrem să ajungem în Rai, dar dacă nu ne gestionăm bine bugetul, s-ar putea să nu ajungem în Rai. Cred că ar trebui să trecem printr-o etapă intermediară, nu-i așa, Purgatoriul.

Si o a treia direcție în care trebuie acționat este fluidizarea circulației, fluidizarea traficului iar aici sistemele de semaforizare inteligente care, acoperind tot orașul, nu costă mai mult de 5 milioane de euro, dar care fac de așa manieră încât spre exemplu, lumina roșie să fie sau să dureze în funcție de coada de mașini sau construirea de infrastructură de transport în care să nu trasăm, să facem de așa manieră încât acolo unde se poate, pietonii să nu se întâlnească cu mașinile, să facem pasarele sau să facem pasaje subterane, dezvoltarea tramei stradale, construirea de poduri, alte variante de transport, este absolut necesară.

Deci mizăm pe 3 direcții simultane. Repet, construirea de parcări, un transport în comun civilizat și este extrem de important și de asemenea fluidizarea circulației. Lucrurile astea vor face ca numărul de autoturisme în Constanța să se micșoreze. Eu cred că cetățenii benevol vor renunța, unii dintre ei, la autoturism, iar Constanța va fi un oraș al oamenilor, nu al mașinilor.

Pentru că să știți, în orașele bogate sau civilizate, oamenii bogați se deplasează cu transportul în comun, nu oamenii… hai să nu spunem săraci, dar de o condiție materială modestă, au mașini și se deplasează în interior cu mâinile, cu propriile autoturisme. Cam asta este viziunea mea privind transportul în Constanța.

Ați spus adineauri de semaforizarea inteligentă. Credeți că Constanța, în mandatul dumneavoastră dacă va fi să ieșiți primar, va reuși să devină un smart city? Vorbim de samaforizare inteligentă, vorbim de parcări în sensul în care ai o aplicație și poți să vezi dacă în zona ta există locuri de parcare libere. Sunt tot felul de chestiuni care pot fi implementate la nivelul unui oraș, care să ajute absolut toți cetățenii și chiar turiștii, cum este în cazul Constanței, să se dezvolte într-un mod armonios.

Ați vorbit de smart city. Smart city înseamnă un oraș în care tehnologia informației și, mai nou, inteligența artificială creează oportunități pentru toată lumea. Să nu vă gândiți numai la cetățeni. Smart city trebuie să creeze oportunități deopotrivă în zona publică, școli, spitale, chiar și administrație, dar și pentru mediul de business. Bun, ce înseamnă în Constanța smart city în momentul de față? Înseamnă așa: șase camere, va rog să rețineți, șase camere video nefuncționale și un proiect, care s-a dorit a fi un parteneriat public privat, de parcare inteligentă la Sala Sporturilor, în care primăria a lucrat în comun cu doi privați, cu două firme private, abandonat în momentul de față. Pentru că, nu-i așa, în bunul, știu eu, mers al primăriei, nu s-a ținut de cuvânt și privații s-au retras din această afacere.

Constanța trebuie să facă pași hotărâți în zona aceasta de smart city pentru că așa se mișcă lumea, noi nu putem fi în afara lumii. Și atunci, fie că vorbim de semaforizare inteligentă de care ați vorbit dumneavoastră, fie că vorbim de parcări care sunt monitorizate în timp real, fie că vorbim de softuri atât pentru turiști, cât și pentru cetățenii rezidenți – care sunt principalele atracții turistice sau culturale ale orașului sau evenimentele culturale care se produc în oraș, fie că vorbim de educație inteligentă sau de transport public inteligent. Iată încă un exemplu. E, cred, de dorit ca… mă rog, rezidenții nu, pentru că eu propun ca transportul public să fie gratuit și am să vă spun și de ce, dacă doriți. Dar cei care vin în oraș să poată plăti electronic un singur bilet și să se poată deplasa cu biletul acela pe orice traseu pe care compania de transport în comun îl pune la dispoziție.

Vreți să faceți transportul public gratuit, să înțeleg.

Da, uitați… mi-au reproșat, n-aș spune detractorii mei, deși unii sunt detractori așa, dar cei cu care mă confrunt în campania electorală că nu este o măsură de dreapta, de parcă un oraș ar putea fi condus cu o politică de dreapta sau de stânga. Mă rog.

Interesul cetățeanului trebuie să fie pe primul loc.

Exact. Uitați ce se întâmplă. Datele pe care le am sunt de acum trei ani de zile. Din păcate, primăria n-a pus la dispoziție date pe care să le putem accesa și datele de acum trei ani de zile spun așa: bugetul de venit al primăriei era în jur de 50 de milioane de lei, iar aproximativ jumătate, 25 de milioane erau bani care veneau de la primărie pentru a acoperi gratuitățile pe care primăria le oferea la transportul în comun pentru bătrâni, pentru oameni cu venituri modeste, tot tipul de gratuități.

În același timp, când ne uităm la bugetul de cheltuieli, vedem că este o companie privată care făcea controlul autobuzelor. Deci pur și simplu intrau în autobuze și controlau să-i vadă pe ce-i care au sau n-au bilet.

Ca să înțeleagă cititorii, controlorii în Constanța nu aparțineau companiei primăriei, ci erau o companie privată.

Se cheamă Clean Control, care în marea majoritate controlau cetățenii care se deplasau cu autobuzele dacă au sau dacă nu au bilet sau abonamente.

Plata ei însemna 7 milioane de lei, deci ajungeam ca de fapt plătitorii, cei care își plăteau biletele contribuiau la bugetul de venituri din 50 de milioane cu mai puțin de 20 de milioane de lei.

Și atunci ce mare câștig facem noi dacă îi punem pe oameni să plătească? Pentru ce? Pentru 20 de milioane de lei? Nu, vom aplica și noi un model de succes pe care l-am văzut în mai multe orașe – chiar în Estonia, citeam de curând – în care transportul este un transport public gratuit.

În felul ăsta cred că-i vom determina pe cetățeni, dacă vom conexa faptul că transportul este gratuit cu un transport civilizat, să se deplase cu transportul în comun și repet, încă o dată, benevol vor renunța la mașini. Pentru că acum Constanța a devenit un oraș al mașinilor și al autoturismelor, nu al oamenilor.

Urmărește mai multe episoade: