VIDEO Ziua in care nu se cumpara nimic, de Kim Atle Hansen, in premiera la TNB
Un nou spectacol al tinerilor din Programul 9G la TNB a intrat in repertoriul teatrului. Asociatia ProDrama si Teatrul National „I.L.Caragiale” va invita pe 5 noiembrie 2014, ora 20.00, la „Ziua in care nu se cumpara nimic” de Kim Atle Hansen, in regia lui Horia Suru, la Sala Mica a Nationalului.”Ziua in care nu se cumpara nimic” este un spectacol proaspat, care ia pulsul generatiei tinere, intr-un mod curajos si asumat. Incarcat de mesaje esentiale desprinse din scena sociala, politica si economica actuala, „Ziua in care nu se cumpara nimic” vorbeste despre schimbarea care incepe de la individ, facand apel la umor (fara a aluneca in sarcasm), la activism (fara a impinge spre extremism) si la solutii artistice contemporane, efervescente, de sunet, decor si design.
Petra (Ilinca Harnut) si Andrei (Rolando Matsangos) vor sa atraga atentia asupra consumerismului si a exploatarii muncitorilor din lumea a treia. Kati (Cristina Gavrus) si Irina (Olivia Alexandra Nita) vor sa devina vedete cantand la un eveniment de salvare a planetei. Toma (Andrei Morariu) si Petru (Emil Mandanac) vor sa protesteze pentru a imbunatati conditiile din azilul de batrani in care lucreaza. Ana (Simona Cuciurianu) vrea sa fie mai mult decat o simpla vanzatoare intr-un magazin de haine. Drumurile lor ii duc la mall. Aceasta vizita le va schimba vietile.
Kim Atle Hansen este dramaturg, actor si activist norvegian, autor al mai multor piese de teatru tratand probleme ale societatii actuale. Este angajat al Norske Theater, Oslo, „Ziua in care nu se cumpara nimic” fiind piesa lui cea mai cunoscuta, montata pana acum in Anglia, Brazilia, Italia, America si Rusia. „Acest text este gandit mai degraba pentru o conventie performativa decat pentru un tip de joc motivat emotional”.
„S-a iesit mult in strada in ultimii ani. Criza economica si masurile de austeritate, Rosia Montana si Raed Arafat au scos in strada zeci de mii de romani, tineri, varstnici, hipsteri si corporatisti, oameni de stanga si de dreapta.
Este esential sa se inteleaga cat de important este intr-o societate democratica dreptul la libera exprimare si dreptul la protest. Nu pot sublinia indeajuns acest aspect. Este la fel de important insa, cred eu, indemnul la informare si la toleranta. Pentru ca deraieri psihotice de tipul atacurilor armate din scoli, malluri si alte spatii publice civile se datoreaza poate si lipsei de educatie si incrancenarii unilaterale.
Ma bucur mult ca, dupa primele 5 reprezentatii de la Teatrul National reactiile au fost pozitive si ca mesajul spectacolului ajunge la public” – Horia Suru, regizor.
Un spectacol despre tineri, despre implicarea politica si sociala, despre naivitate si principii. Ce fel de consecinte ar putea avea o astfel de implicare si ce riscuri suntem dispusi sa ne asumam?
Regie: Horia Suru / Asistent regie: Madalin Hincu
Distributie: Simona Cuciurianu, Cristina Gavrus, Ilinca Harnut, Rolando Matsangos, Emil Mandanac, Andrei Morariu, Olivia Nita
Live DJ: Andreea Veder / Special Effects: Daniel Radu
Video artist: Razvan Mihalachi / Video artist asociat: Lucian Alexe
Scenografie: Arh. Bogdan Costea / Asistent scenografie: Ana Ivan
Costume: Anca Miron / Make-up artist: Diana Ionescu / Hairstylist: Ioana-Iulia Goicea
Pregatire vocala: Monica Ciuta / Fotograf: Alexandra Pasca
Lumini: Cristian Simon, Claudiu Stan, Richard Stan
Sunet: Mac Gheorghiu, Calin Tzopa, Sorin Brehuescu
Make-up: Tania Presura, Iulia Bajenaru, Cristina Hurduc, Irina Cajvaneanu
Durata: 1h10min (fara pauza)
Spectacolul nu este recomandat persoanelor sub 16 ani!
„M-am bucurat enorm sa vad un spectacol viu, inventiv, provocator si amuzant, cu un umor care bate spre negru, fara sa faca parada de inteligenta si puterea observationala pe care se construieste. O trupa excelenta de actori tineri, intr-o scenografie pe care n-o uiti” – Catalin Stefanescu, Facebook.
„Cu umor si fantezie, intr-un decor ce devine personaj principal prin proiectiile video, reuseste sa construiasca un spectacol foarte viu, antrenant si percutant. Intr-o conventie simpla in care actorii sunt naratori ai propriilor personaje si caricaturi ale genurilor interpretate, printr-un efect similar cu distantarea brechtiana, mesajul devine centrul de interes” – Alina Epingeac, „Anarhie si extaz. Ridicol si sublim”, Yorick.ro.