VIDEOREPORTAJ „Ești de acord să se aducă din asta atomică în comună?” Cum i-au împărțit minireactoarele nucleare pe oamenii din Doicești: unii se tem de radiații, alții vor locuri de muncă

Săptămâna trecută, în timp ce o delegație condusă de ministrul Energiei din România se afla în Statele Unite pentru a discuta despre construirea în România a primelor reactoare nucleare de mici dimensiuni (SMR) NuScale din lume, o echipă HotNews.ro a vrut să vadă care este atmosfera la Doicești, comuna unde va fi construită noua centrală, ce știu și ce părere au localnicii despre reactoarele cu care vor fi vecini.

Doicești, o comună din județul Dâmbovița, a fost aleasă pentru avantajele de infrastructură pe care le oferă. Aici a funcționat până în 2009 o termocentrală pe cărbune cu o capacitate aproape similară cu puterea noii centrale nucleare (462 MW).

România și SUA au semnat în 2021 un parteneriat pentru construirea unei centrale nucleare cu reactoare mici, modulare, cu tehnologie dezvoltată de compania americană NuScale. La acel moment, mai exista un proiect similar în Statele Unite. Între timp, în toamna anului trecut, NuScale a renunțat la proiectul din America, întrucât investiția crescuse de la 5 miliarde de dolari, cât era estimarea inițială, la peste 9 miliarde. Așa a devenit proiectul din Doicești primul de acest tip din lume, estimat să fie pus în funcțiune în anul 2029. Încă nu există o estimare a costurilor totale.

Despre controversele din jurul acestui proiect, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, spunea acum două săptămâni, într-o conferință organizată de Income Magazine:

„Reactoarele modulare de mici dimensiuni funcționează de decenii pe submarine, pe spărgătoare de gheață, pe portavioane fără niciun fel de incident. Acum provocarea este să le pui pe uscat și pe verticală, ceea ce compania NuScale a reușit să facă. Este singura tehnologie din lume în acest moment certificată de un reglementator. Și nu oricare reglementator, ci cel mai strict din lume, anume NRC din Statele Unite”.

Una din întâlnirile de la Washington a fost chiar cu șeful NRC, potrivit unei postări a ministrului pe contul său de Facebook.

Primar: „Oamenii sunt împărțiți, își pun întrebări, de ce tocmai la noi”

De cealaltă parte a Oceanului, la nici 100 de kilometri de București, comuna Doicești se află într-o zonă de deal, pe cursul mijlociu al râului Ialomița, la câțiva kilometri de Târgoviște.

La prima impresie, este o așezare sărăcăcioasă. Casele sunt vechi, unele abandonate, curțile oamenilor sunt modeste, iar străduțele, înguste. Printre case se mai văd încă stâlpii care susțineau pe vremuri conductele de la vechea termocentrală. Singurul loc nou și colorat este părculețul din fața primăriei.

Este o zi frumoasă și însorită de vineri. Oamenii se pregătesc de weekend: un grup de copii au ieșit de la școală, câțiva bătrâni sunt la plimbare, niște localnici își plimbă bebelușii în cărucioare.

Aproape gard în gard cu casele oamenilor, vechea termocentrală pe cărbune a funcționat din anul 1952. Ea a fost oprită definitiv în 2009, când costurile de producție deveniseră prea mari.

Termocentrala a fost demolată anul trecut și acum se lucrează la pregătirea terenului.

Compania care dezvoltă proiectul se numește RoPower și este un joint venture format în septembrie 2022 de Nuclearelectrica, societatea de stat care operează centrala de la Cernavodă, și Nova Power and Gas, o companie privată din Cluj.

Reprezentanții RoPower de la sediul din Doicești ne-au făcut o prezentare a proiectului și ne-au arătat locul unde se va ridica centrala.

Nu am avut permisiunea de a filma sau fotografia, însă locul arată ca un șantier obișnuit, cu munți de pământ, utilaje care sapă și altele care încarcă și mută materiale de construcții. Câțiva căței se tolănesc la soare.

Din vechea termocentrală a mai rămas doar clădirea administrativă, care servește și acum ca sediu. Betonul din turnurile termocentralei a fost reciclat și folosit pentru construirea drumurilor de acces pe șantier.

Lângă locul unde se construiește centrala au fost amplasate și două parcuri fotovoltaice, de 50 și 30 MW, pe un teren unde anterior fuseseră depozitele de cenușă ale termocentralei.

Localnicii își amintesc că, atunci când bătea vântul, se ridicau nori de cenușă care înnegreau rufele puse la uscat.

Parcurile fotovoltaice produc deja curent electric, pe care îl livrează în rețeaua de distribuție din zonă. Aceeași rețea va prelua și energia generată de reactoarele nucleare.

Comunitatea din Doicești este condusă din 2020 de primarul Cosmin Stana. Anterior, a fost viceprimar și lucrează de peste 10 ani în primărie. Spune că oamenii au păreri diferite despre proiectul nuclear.

„Oamenii sunt împărțiți, își pun întrebări, de ce tocmai la noi. Sunt temeri, recunosc, dar sunt și oameni pozitivi. Îi deranjează cuvântul „nuclear”, se gândesc că, gata, se va întâmpla o nenorocire. Le e teamă de radiații”.

Primarul povestește că oamenii au fost speriați de diverse zvonuri răspândite în comunitate, potrivit cărora ar urma să fie demolate 3.000 de gospodării pentru a face loc noii centrale.

Zvonurile sunt total false, spune el, nici măcar nu există atâtea case în comună. Totul a plecat de la o randare a centralei unde în spate se vede un râu, iar oamenii au crezut că este Ialomița și că toate casele până la râu vor fi demolate.

„Au fost diferite partide. Știți cum se întâmplă la noi în țară: când apare câte o informație, apar anumite partide care vor să o exploateze”.

L-am întrebat dacă ține minte ce s-a întâmplat la Pungești, în județul Vaslui, în urmă cu câțiva ani, când tot o companie americană, Chevron, a vrut să extragă gaze de șist. Oamenii de acolo au manifestat violent împotriva investitorilor, reușind să oprească proiectul.

Stana nu exclude riscul să apară un scandal similar și în Doicești.

„Este posibil, trebuie să ne gândim și la partea aceasta. Sper ca printr-o bună comunicare și informare directă a cetățenilor să nu ajungem în această situație”.

El spune că au fost două întruniri la Casa de cultură, unde au venit oficiali din Stele Unite și le-au explicat oamenilor ce vor să facă aici.

„Ca orice investiție, este binevenită că generează locuri de muncă, bani la bugetul local, pe care îi vom reinvesti în dezvoltarea comunității. La parcul fotovoltaic implementat de Nova Power au fost foarte multe persoane angajate din comuna Doicești și din jur și au avut un salariu foarte bun timp de câteva luni. Și acum mai sunt câțiva angajați acolo și probabil se va relua ciclul de angajări când va începe implementarea noii investiții”, mai spune Stana.

Potrivit Nuclearelectrica, centrala care ar urma să funcționeze aici va genera peste 190 de locuri de muncă permanente, 1.500 de joburi pe perioada constructiei și 2.300 de locuri de munca în manufacturare.

Localnic: „Mi-a zis mie cineva. O să vezi. În două luni nu mai e nimic aici”

În fața magazinului sătesc, doi bărbați stau pe o bancă și unul în picioare, lângă ei. Unul dintre cei de pe bancă, cu o cârjă și un picior amputat, bea dintr-o sticlă de sana.

Când află de ce am venit la ei în sat, se aprind imediat. Sunt unii dintre cei cu care am vorbit și au acceptat să fie și filmați.

„Da, am auzit de reactoare. Să vină să le facă, să ne facă locuri de muncă!”, spune cel din picioare.

„Taci, mă, că vin și ne demolează casele. Am văzut eu la televizor”, îi răspunde cel cu cârja.

Încep să se certe între ei și să vorbească unul peste altul.

„Ca locuri de muncă ar fi bună. Ar da de muncă la oameni. De ce să se mai ducă la 10 kilometri, la 15 kilometri, la 20 de kilometri, ar avea aici în zonă”.

„De exemplu dumneavoastră… cu bombe… cu atomica asta… nu mor oameni?”.

„Păi ce, vin rușii peste noi? (râde) E opinia fiecăruia. Ești de acord să aducă din asta atomică în comună? Da!”.

Intersecția este una populată. În diagonală, mai este un magazin, cu o siglă mare, pe care scrie „Dallas”. Oamenii vin și pleacă, majoritatea pe biciclete.

Peste drum, dintr-o curte mare, au început să urle manele, de abia ne mai înțelegem între noi. La gard, o femeie mănâncă semințe: „Pe mine nu mă interesează asta. Pot să pună acolo ce-or vrea ei”.

Tănăra vânzătoare mătură magazinul și râde auzind despre ce se ceartă lumea afară. O întrebăm și pe ea ce crede tineretul din sat. „No comment”, răspunde în engleză.

Afară s-au strâns mai mulți.

„Mie mi-e frică de radiații. Și cu ce mă aleg? O să-mi dea curent gratis?”, spune un nou venit.

„Stai mă liniștit, că n-o să se facă nimic. Mi-a zis mie cineva. O să vezi. În două luni nu mai e nimic aici”, îi răspunde un alt bărbat de pe bancă.

„Cică vin să ne facă locuri de muncă. Da` de unde, poate pentru străini, locuri de muncă pentru americani, francezi, italieni, dar nu pentru noi. M-am dus și eu să mă angajez și mi-au zis să las acolo CV-ul. Sunt muncitor necalificat”, spune un altul. Povestește că a lucrat la un șantier de panouri fotovoltaice, la Brașov, dar nu l-au selectat și pentru cel din localitatea lor.

În parcul de la primărie, o doamnă între două vârste este contrariată că nu li s-au dat destule informații despre centrală.

„Din ce știu eu, vă spun că nimeni nu e de acord. Pentru că spun că se va pune în pericol viața noastră. Mai mult nu știu să vă spun. Până la proba contrarie, de unde să știm dacă e ok, dacă nu e ok, dacă reactoarele vor fi bine izolate. Nu știm dacă au scăpări, dacă produc radiații, nu știm nimic”.

O bătrânică, pe drum, spune că s-a bucurat că reactoarele se fac la ei în comună, că va avea lumea locuri de muncă: „Ne-au dat niște hârtii și spun că ar avea nevoie cam de 3.000 de locuri de muncă”.

Presură: „Reactoarele modulare de mici dimensiuni sunt automat mai sigure decât cele mari”

Am vrut să vedem care este părerea unui expert. Cristian Presură este doctor în fizică și cercetător. El a postat pe canalul său de YouTube un filmuleț unde explică diferența dintre reactoarele nucleare clasice și cele modulare. Avem acordul lui să folosim următoarele pasaje:

• Un singur reactor nuclear NuScale are o putere instalată de 77 de MW, ceea ce este o valoare mică, de aceea este considerat un reactor de dimensiune scăzută. Aceasta aduce nenumărate avantaje. În primul rând, reactorul poate fi construit pe de-a întregul într-o fabrică din America și apoi adusă în România cu vaporul și cu camioanele. Da, este așa de mic încât încape pe un camion. În al doilea rând, reactorul are doar componente pasive în interiorul lui, fără pompe, componente electrice și alte componente care l-ar fi făcut vulnerabil.
• Azi, în toată lumea, sunt câteva sute de centrale nucleare în funcțiune, iar siguranța acestora a crescut în mod substanțial față de începuturile tehnologiei. Reactoarele modulare de mici dimensiuni sunt automat mai sigure decât cele mari.
• În primă instanță, simplul fapt că au puterea instalată de 10 ori mai mică face ca ele să folosească de 10 ori mai puțin uraniu.
• O altă caracteristică importantă a reactoarelor modulare de la NuScale este faptul că sunt rezistente la seisme și la coliziuni cu avioanele. Instalația nucleară este submersată într-un bazin cu apă, care, la rândul lui, este plasat într-o cavitate subterană.
• Diferența cea mai imporantă dintre centralele nucleare mari și cele modulare mici, când vine vorba de siguranță este faptul că reactoarele centralelor modulare folosesc sisteme pasive de protecție. Asta înseamnă că, în cazul unui accident, potențiala explozie este înnăbușită automat, iar sistemul este răcit în mod natural, fără intervenția unui operator. Practic, nimeni nu trebuie să apese pe butonul roșu, ca la Cernobîl.

Dacă doriți să aflați mai multe informații tehnice, aici aveți tot materialul video al lui Cristian Presură.