VIDEOREPORTAJ Cum trăiesc bulgarii neașteptata aderare la moneda euro. „În orașele mai mici pensiile în euro s-au dat sub protecția poliției”

„Bulgaria se descurcă relativ bine” cu trecerea la moneda euro, spune șeful Centrului de Coordonare pentru Euro, Vladimir Ivanov. El recunoaște că au fost și situații problematice, în special cu aprovizionarea magazinelor cu moneda europeană. Pentru oameni, tranziția la noua monedă înseamnă acum și o operație matematică: fiecare plată este însoțită de un calcul – cât înseamnă în euro, cât înseamnă în leva. HotNews a mers în țara vecină pentru a afla cum se adaptează Bulgaria, cea mai săracă țară din UE, la moneda europeană. 

• Bulgaria a intrat pe drumul european alături de România, însă cele două țări s-au despărțit când a venit vorba despre trecerea la moneda euro. În România, nu este nicio dată oficială pentru adoptarea monedei unice. 
• „Nu este doar o decizie economică, este un semn de apartenență – că locul tău nu este la margine, ci într-un spațiu al regulilor comune, al încrederii și al responsabilității”, spune guvernatorul Băncii Naționale a Bulgariei, Dimitar Radev. 
• Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului transfrontalier PULSE de Ștefania Gheorghe (HotNews, România) și Tsvetelina Sokolova (Mediapool, Bulgaria).

În Ruse, un oraș mai aproape de București decât de Sofia, toate prețurile au acum dublu afișaj. Unul în leva, unul în euro. Schimbul valutar a fost făcut la un curs fix de 1,95 de leva pentru 1 euro. 

„Îmi este puțin greu deocamdată, acum le folosim pe amândouă. Este un pic ciudat”, spune Osmanova, o tânără de 18 ani.

La fel se întâmplă în toată Bulgaria, care acum își calculează finanțele într-o nouă monedă. Până la 31 ianuarie, adică timp de o lună, leva va putea fi folosită în paralel.  

„De exemplu, când plătești ceva, poți plăti în leva, dar nu știi ce o să-ți dea ca rest”, mai spune Osmanova. 

Până la 30 iunie, toate băncile sunt obligate să schimbe gratuit valuta la noua monedă oficială a țării. Apoi, pot introduce comisioane, în timp ce Banca Națională a Bulgariei va rămâne singura instituție care va schimba valuta, fără să perceapă o taxă în plus. 

„Legea spune că trebuie să dai restul în euro, dar tu nu ai euro de dat”

Până atunci, autoritățile speră că oamenii vor cheltui leva pe care le mai au și că banii vor fi înlocuiți cu euro. Și aici au apărut problemele. Mai multe publicații din Bulgaria au relatat că în magazine nu au fost distribuite suficiente bancnote și monede euro pentru rest. 

 „Legea spune că trebuie să dai restul în euro, dar tu nu ai euro de dat. Majoritatea comercianților mici și mijlocii nu au destulă monedă în stoc”, spune Dejan, un tânăr de 25 de ani. 

El vorbește despre „haosul de la bănci și magazine”, și crede că „probabil va continua timp de câteva luni”, spune el. În rest, Dejan spune că „nu este o diferență foarte mare, pentru că nu vom deveni nici mai săraci, nici mai bogați”. „Este doar schimbarea monedei în sine, care era deja legată de moneda europeană. Deci valoarea nu s-a schimbat deloc”, spune tânărul. 

De aceeași situație s-a lovit și Osmanova. „La supermarket, în orașele mici, e greu. Eu sunt dintr-un oraș mic, iar în magazinele de acolo nu au atât de mulți euro. Și când cineva dă o sumă mare, restul va fi mai mare și stocul de euro se termină. E greu”, punctează Osmanova.

Kalia, o studentă de 19 ani, împărtășește și ea o experiență similară. Nu a ei, ci a mamei ei, care locuiește în Veliko Tărnovo, un oraș turistic în care călătoresc adesea și mulți români: „M-a sunat să-mi spună cum unul dintre cele mai mari supermarketuri nu aveau euro și era un haos total”. 

În ziua petrecută în Ruse, pentru noi, românii, restul a venit în aceeași monedă precum cea achitată. La o cafenea unde am plătit cu leva, restul a fost în leva. La un supermarket, unde am plătit în euro, restul a venit în euro.  

De ce se plâng vânzătorii din piață 

La „Piața americană” din oraș, cei câțiva comercianți cu tarabele deschise spun că nu au probleme grave. Și ei și-au refăcut etichetele. Au adăugat de mână lângă prețul în leva, și cel în euro. 

„Trecerea la euro nu este o problemă, doar este mai lent (n.r. achiziția și datul restului). Procesarea în sine a achiziției și vânzării, calculul, conversia valutară, durează puțin mai mult și, dacă sunt mai mulți clienți, apare o întârziere, dar acum sezonul este de așa natură încât nu sunt deloc clienți. Pentru mine nu este o problemă”, afirmă un bărbat care vinde fructe, legume și miere. 

La trei tarabe distanță, o altă comerciantă încearcă să explice tranziția, în limba română: „E o lună și leva e gratis. Nicio problemă”. Restul la tarabă îl poate da atât în leva, cât și în euro, însă oamenii folosesc încă mai mult leva.  

Cum arată un drum cu autobuzul

Testul plății cash se dă mai ales în mijloacele de transport public. Deși în orașul Plovdiv trecerea la euro a blocat parțial sistemul de transport, în Ruse șoferii s-au adaptat.

Într-un autobuz, șoferul a improvizat un sistem de calcul, pe o bucată de carton. Are scrise sumele pe care trebuie să le dea rest în funcție de bancnota sau moneda primită – 2, 5, 10 și 20 de euro. 

Restul îl ține sortat pe categorii în două cutii. Tot procesul de plată pentru o singură persoană durează aproape un minut. 

În stație, o femeie în vârstă vorbește despre folosirea euro în autobuz sau la supermarket detașată: „N-am nicio problemă. Este un proces ușor”.

Scumpirile, sub atenția autorităților  

O altă situație a apărut când cei peste 2 milioane de pensionari și-au primit pensiile în euro. În orașele mai mici, acest proces a avut loc sub paza poliției, scrie jurnalista bulgară Tsvetelina Sokolova de la Mediapool. 

Sunt și temeri legate de scumpiri, însă autoritățile au luat măsuri pentru a preveni eventualele specule, subliniază jurnalista bulgară. Agenția Națională de Venituri din Bulgaria, echivalentul ANAF din România, a făcut controale pentru a se asigura că nu sunt comercianți care profită. 

„Comercianții au cinci zile lucrătoare pentru a arăta documente cu prețurile înainte de 1 ianuarie și după această dată, dacă este o creștere a prețului, trebuie să ofere o explicație pentru aceasta”, a transmis instituția, pentru Mediapool. 

Până acum au fost efectuate sute de controale, după ce au fost făcute peste 1.000 de plângeri privind scumpirile. Cu toate acestea, nu au fost găsite încălcări flagrante, scrie jurnalista bulgară. 

Despre teama de scumpiri a vorbit, pentru HotNews, și un profesor german, care locuiește în Ruse de trei ani, unde predă economie. Michael, în vârstă de 52 de ani, spune că „oamenii se tem puțin să nu plătească mai mult decât este necesar”, spune profesorul. 

Amintește că a văzut același lucru și în Germania, în 1999, când mărcile au fost înlocuite cu euro. De aceea, spune el că atunci când vorbește cu bulgarii despre tranziție vede „un pic de scepticism”.

El mai spune că așteaptă revenirea elevilor din vacanță pentru a vorbi despre trecerea la euro și la clasă. Asta deoarece elevii „vorbesc în familie și aud mult scepticism. E ceva nou și tot ce este nou provoacă scepticism”.

Euro este „un semn de apartenență”

Oficialii bulgari spun că tranziția la euro a început fără problemele majore. „Mult mai lin decât era așteptat” spune șeful Centrului de Coordonare pentru Euro, Vladimir Ivanov. 

„Procesul de introducere a monedei euro decurge normal. Problemele sunt minore. Există unele neînțelegeri și, în unele locuri, teamă, dar nu există motive de panică sau alarmă”, a adăugat oficialul bulgar.   

Pregătirile pentru introducerea euro s-au desfășurat intens în ultimii doi ani, a comentat și guvernatorul Băncii Naționale a Bulgariei, Dimitar Radev. 

„Euro nu este doar o decizie economică, nu este doar o monedă. Este un semn de apartenență – că locul tău nu este la margine, ci într-un spațiu al regulilor comune, al încrederii și al responsabilității. Un semn că efortul depus a fost recunoscut și acceptat”, a declarat Radev, pentru publicația bulgară Mediapool.

Și tot la apartenență se gândește și Floriana, în vârstă de 33 de ani. „Cred că este mai ușor pentru noi să călătorim în Europa folosind aceeași monedă”, spune ea. 

Sunt însă și tineri care cred că prin înlocuirea levei au pierdut o parte din valoarea lor ca țară. „Te simțeai unic, nu eram «ca ceilalți», chiar dacă sună banal, dar era moneda noastră. Avea o semnificație pentru țara noastră și nu vreau să par prea patriotică, dar eram obișnuită cu ea”, mai adaugă tânăra”, spune studenta Kalia, de 19 ani. 

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.