Viitorul accelerator de particule al CERN naște controverse. Între teama de declin a Europei față de China și nemulțumirile ecologiștilor

Proiectul viitorului accelerator de particule al CERN pariază pe faptul că dimensiunile mai mari ale instalaţiei vor permite explorarea mai în profunzime a lumii particulelor cuantice pentru a înţelege mai bine tainele Universului. Un proiect pe termen lung cu un cost estimat la 15 miliarde de euro, FCC (Future Circular Collider) încă aşteaptă decizii politice şi finanţare pentru intrarea în funcţiune planificată la orizontul anilor 2040, informează AFP, preluată de Agerpres.

Actualul Large Hadron Collider (LHC) produce coliziuni între protoni – o particulă din nucleul atomic – şi, de asemenea, ioni de plumb. Acceleraţi prin intermediul unor magneţi superconductori într-un tunel subteran la viteze apropiate de cea a luminii, rezultatul coliziunilor lor este captat de detectoare care pot identifica particulele elementare de materie în încercarea de a face lumină asupra proprietăţilor lor, precum cele ale bosonului Higgs, considerat cheia de boltă a structurii fundamentale a materiei. Teoretizată în 1964, existenţa sa a fost dovedită datorită LHC-ului abia în 2012.

Un proiect gândit pe mai multe decenii

Dar dacă LHC dispune de un circuit de 27 de kilometri în care sunt accelerate particulele, proiectul noului FCC prevede un circuit de 90,7 km. Creşterea lungimii circuitului de peste 3 ori va avea ca rezultat un salt în energia de coliziune de până la 8 ori. Viitorul accelerator de particule va fi dotat şi cu senzori mai sensibili în căutarea unor noi particule încă necunoscute ştiinţei.

Provocarea la care încearcă să răspundă acest proiect este de a explica ce reprezintă 95% din energia şi materia din Universul observabil (materia şi energia întunecate), abundenţa materiei în comparaţie cu antimateria sau chiar masa neutrinului.

Proiectul este împărţit în două etape. Prima are în vedere desfăşurarea de coliziuni electron-pozitron (particule uşoare) pentru a studia fizica bosonului Higgs, etapă anunţată pentru orizontul anului 2046. A doua etapă, ce urmează să înceapă din 2070, vizează ciocniri proton-proton, dedicată particulelor grele. Proiectul are o ţintă record de energie de 100 TeV, unde actualul LHC atinge 13,6 TeV.

Acest proiectul gigantic prevede opt locaţii de suprafaţă, una în Elveţia şi şapte în Franţa, care vor găzdui echipamentele ştiinţifice, amplasate de-a lungul acceleratorului. Lucrările sunt programate să înceapă în 2033, cu un tunel cu diametrul de 5,5 metri care trece la 30 de metri sub albia Ronului, la cel puţin 100 de metri sub Lacul Geneva şi până la 500 de metri sub platoul Borne din Prealpi.

Echipamentele ştiinţifice vor fi instalate începând din 2038, inclusiv pentru cele două experimente principale, cu detectoarele de particule amplasate în caverne care ajung la 66 de metri înălţime.

FCC este esenţial pentru ca Europa să se menţină în frunte în domeniul fundamental al ştiinţei, în special în faţa Chinei, a declarat Fabiola Gianotti, director general al CERN (Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară), care include 23 de ţări europene şi Israel, într-un interviu acordat AFP. „Proiectul este pe drumul cel bun” şi „nu am găsit obstacole tehnice până acum”, a explicat ea, cu ocazia publicării raportului de fezabilitate pentru FCC.

„Pentru a face progrese majore în încercarea sa de a înţelege originea Universului şi rolul pe care bosonul Higgs îl joacă în primele sale momente (…), comunitatea ştiinţifică globală are nevoie de o maşină la fel de puternică şi bogată în posibilităţi precum FCC”, a explicat Catherine Biscarat, de la Laboratoire des 2 Infinis de la Universitatea din Toulouse, pentru AFP.

Dimensiuni „faraonice”

Dar proiectul nu se bucură de aprobarea unanimă. Thierry Perrillat, un producător de lapte pentru celebra brânza Reblochon din La Roche-sur-Foron, Franţa, acuză CERN că vrea să ia 5 hectare din ferma sa.

Costul financiar, ecologic şi de exploatare este enorm. „Ar fi mai bine să finanţăm proiecte ştiinţifice mai mici”, a declarat pentru AFP fizicianul Olivier Cepas de la Institutul Neel de la Universitatea din Grenoble.

Jean-Paul Burnet, şeful infrastructurii tehnice a FCC, asigură că proiectul a fost „îmbunătăţit pentru a-şi reduce impactul asupra mediului”, în special prin reducerea numărului de amplasamente de suprafaţă de la 12 la 8.

Decizia statelor membre – luată de obicei prin consens – este aşteptată în jurul anului 2028. Germania, cel mai mare contributor la bugetul CERN, şi-a exprimat anul trecut rezerve cu privire la finanţare. Dar raportul CERN este liniştitor. Purtătorul de cuvânt al său, Arnaud Marsollier, dă asigurări că între 70% şi 80% din costuri „ar putea fi luate din bugetul” organizaţiei.

În regiune, organizaţiile de mediu sunt îngrijorate. Într-un raport, asociaţia de mediu Noe21 a denunţat proiectul ca fiind „excesiv”, subliniind „consumul faraonic de energie electrică”, impactul asupra climei şi costul acestuia, precum şi dimensiunea proiectului şi deşeurile ce vor rezulta. „Nu avem nimic împotriva CERN. Au maşini extraordinare, dar nu trebuie să se permită orice”, a declarat pentru AFP autorul raportului, inginerul Jean-Bernard Billeter.

Colectivul franco-elveţian CO-CERNes, ai cărui membri includ WWF şi Greenpeace, a lansat o petiţie împotriva acestui proiect gigantic pentru a denunţa efectele sale asupra mediului, bugetelor şi regiunii. Se organizează sesiuni de informare, cum ar fi recent la Marcellaz, lângă unul dintre cele opt situri de suprafaţă. Locuitorii sunt deosebit de îngrijoraţi de faptul că amenajările de suprafaţă din Franţa trebuie construite într-o zonă care este deja „complet saturată”, a declarat pentru AFP unul dintre organizatori, Thierry Lemmel. El a denunţat „proiectul faraonic” al CERN, deşi consideră că „progresul este necesar”.

În Ferney-Voltaire, una dintre cele şapte locaţii de suprafaţă din partea franceză, primarul Daniel Raphoz s-a declarat „mai degrabă în favoarea instalaţiei”, dacă este o situaţie „win-win”, subliniind efectele pozitive asupra ocupării forţei de muncă şi asupra energiei: „energia degajată de la CERN va fi folosită pentru a încălzi oraşul”. El a mai averizat: dacă nu se face aici, „se va întâmpla în China” şi ar fi „din nou un declin al Europei”.