Vrei să te tratezi la spital privat? De la 1 iulie statul ar putea acoperi o parte din costuri. Coplata la privat revine la 2 ani după adoptarea unei OUG care nu s-a aplicat până acum

Românii care vor să se interneze într-un spital privat ar putea plăti, de la 1 iulie, doar o parte din costuri, în timp ce statul va suporta și el o parte. Concret, statul ar urma să acopere suma decontată în prezent de CNAS pentru serviciile medicale respective în spitalele de stat, dar și pentru serviciile „hoteliere” (tariful pe ziua de internare în spitalul de stat), iar diferența față de prețul din spitalul privat va fi suportată de pacient, din buzunar, dacă acesta își dorește să se interneze la privat. Măsura apare într-un proiect de Ordonanță de Urgență aflat pe masa Guvernului, a cărui adoptare a fost deocamdată amânată, și vizează exclusiv internările și operațiile la privat, nu și consultațiile la cabinetul medicului (în ambulator) și nici analizele și investigațiile medicale.

Info pe scurt:

• OUG vizează posibilitatea ca pacienții români să plătească doar o parte din bani numai în cazul spitalizărilor (tariful pe ziua de spitalizare) și serviciilor medicale oferite pe perioada spitalizării, inclusiv operațiilor, de la 1 iulie, dacă aleg să se trateze la privat, iar restul banilor să fie acoperiți de stat.

• În ceea ce privește consultațiile la cabinetul medicului (în ambulatoriu) și investigațiile medicale (paraclinice), și în cazul lor pacienții ar putea plăti doar diferența de preț dintre stat și privat, dar abia din anul 2022.

• Prin această reglementare se intenţionează transparentizarea tarifelor pentru serviciile medicale astfel încât să fie foarte clar cât se poate deconta pentru rezolvarea unui caz din Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate şi cât percepe în plus furnizorul, a explicat președintele CNAS, Adrian Gheorghe, înr-o conferință de presă: „Şi în acest moment un asigurat se poate trata în sistemul privat şi i se poate deconta de către CNAS din fond. Contribuţia personală nu aduce o noutate în sensul introducerii acestei posibilităţi. Ea există. Diferenţa este că în acest moment un furnizor privat de servicii medicale nu poate percepe nicio sumă în plus faţă de acest tarif. Asta înseamnă că nu se întâmplă pe căi legale perceperea acestor sume deoarece trebuie să recunoaştem – şi spun asta foarte răspicat – tarifele suportate din fond sunt inferioare costurilor reale de furnizare a serviciilor. Măsurile prevăzute pentru introducerea contribuţiei personale au rolul de a elimina această zonă gri şi de face transparent cât se poate deconta pentru rezolvarea unui caz din Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate şi cât percepe în plus furnizorul pentru rezolvarea cazului pe categorii de vârstă.”

• Proiectul de OUG deschide practic această posibilitate și creează cadrul legal, însă spitalele și clinicile private nu sunt obligate să ofere servicii parțial decontate de stat decât dacă vor dori acest lucru și vor încheia contracte cu Casele de Asigurări de Sănătate.

• Și până la apariția acestei OUG, legislația permitea ca medicii să dea trimitere pentru ca pacienții să facă analize și diverse proceduri la laboratoare sau clinici private. Potrivit oficialilor Casei de Asigurări de Sănătate, noua Ordonanță de Urgență aduce în primul rând o transparentizare a acestor costuri.

• Președintele CNAS, Adrian Gheorghe, a explicat că sunt prevăzute trei „măsuri esenţiale” ce urmează a fi aprobare curând: „Primul – consimţământul exprimat în scris de către asigurat sau reprezentantul legal al acestuia, în funcţie de caz, privind furnizarea serviciilor spitaliceşti medicale şi nemedicale de care urmează să beneficieze. Al doilea – devizul estimativ care i se va înmâna asiguratului înainte de furnizarea serviciului în care i se va detalia lista costurilor la care să se aştepte, iar acest deviz estimativ va fi valabil 5 zile lucrătoare. Al treilea instrument – decontul eliberat la externare care va cuprinde din nou detaliat tariful suportat din Fond precum şi pe categorii de costuri celelalte costuri suportate prin contribuţie personală în afara fondului. Această reglementare reprezintă încă un pas pentru a materializa principiul ‘banii urmează pacientul’ şi din nou pentru a aduce mai multă transparenţă şi predictibilitate decât avem acum. Considerăm că un astfel de proiect poate stimula inclusiv creşterea competiţiei cu beneficii pentru asigurat.

• Interesant este că o Ordonanță de Urgență ce reglementa coplata la privat și posibilitatea ca pacienții care doresc să se trateze în privat să suporte doar diferența de preț dintre suma decontată de stat și prețul de la spitalul/clinica privat[ a fost adoptată în aprilie 2019, când Sorina Pintea era ministrul Sănătății.

• OUG adoptată în 2019 prevedea posibilitatea ca statul să suporte o parte din bani pentru toate cele 3 mari categorii de servicii – spitalizare, consultații în ambulatoriu și investigații paraclinice.

• Ordonanța promovată de Ministerul Sănătății în mandatul Sorinei Pintea și adoptată de Guvern în aprilie 2019, după o dezbatere publică amplă, nu a fost însă niciodată aplicată, până acum. Potrivit surselor HotNews.ro, legea de aprobare a OUG s-a împotmolit în Parlament, iar unul dintre cei care s-au opus adoptării ei ar fi fost Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență.

Ce prevede proiectul de OUG aflat pe masa Guvernului

În proiectul de Ordonanță de Urgență aflat pe masa Guvernului nu se vorbește despre coplată, precum în cel adoptat în anul 2019, ci despre o contribuție personală a pacientului, care va suporta diferența de preț dintre suma decontată oricum de stat pentru acel serviciu și pentru ziua de internare într-un spital public (de stat) și prețul perceput de privat.

Prin această reglementare se intenţionează transparentizarea tarifelor pentru serviciile medicale astfel încât să fie foarte clar cât se poate deconta pentru rezolvarea unui caz din Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate şi cât percepe în plus furnizorul, a explicat președintele CNAS, Adrian Gheorghe, înr-o conferință de presă: „Şi în acest moment un asigurat se poate trata în sistemul privat şi i se poate deconta de către CNAS din fond. Contribuţia personală nu aduce o noutate în sensul introducerii acestei posibilităţi. Ea există. Diferenţa este că în acest moment un furnizor privat de servicii medicale nu poate percepe nicio sumă în plus faţă de acest tarif. Asta înseamnă că nu se întâmplă pe căi legale perceperea acestor sume deoarece trebuie să recunoaştem – şi spun asta foarte răspicat – tarifele suportate din fond sunt inferioare costurilor reale de furnizare a serviciilor. Măsurile prevăzute pentru introducerea contribuţiei personale au rolul de a elimina această zonă gri şi de face transparent cât se poate deconta pentru rezolvarea unui caz din Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate şi cât percepe în plus furnizorul pentru rezolvarea cazului pe categorii de vârstă.”

Președintele CNAS, Adrian Gheorghe, a explicat că sunt prevăzute trei „măsuri esenţiale” ce urmează a fi aprobare curând: „Primul – consimţământul exprimat în scris de către asigurat sau reprezentantul legal al acestuia, în funcţie de caz, privind furnizarea serviciilor spitaliceşti medicale şi nemedicale de care urmează să beneficieze. Al doilea – devizul estimativ care i se va înmâna asiguratului înainte de furnizarea serviciului în care i se va detalia lista costurilor la care să se aştepte, iar acest deviz estimativ va fi valabil 5 zile lucrătoare. Al treilea instrument – decontul eliberat la externare care va cuprinde din nou detaliat tariful suportat din Fond precum şi pe categorii de costuri celelalte costuri suportate prin contribuţie personală în afara fondului. Această reglementare reprezintă încă un pas pentru a materializa principiul ‘banii urmează pacientul’ şi din nou pentru a aduce mai multă transparenţă şi predictibilitate decât avem acum. Considerăm că un astfel de proiect poate stimula inclusiv creşterea competiţiei cu beneficii pentru asigurat.

Cum în cazul internărilor în spitale private, prețul unei zi de spitalizare poate fi de 4-5-7 ori mai mare decât prețul unei zile de spitalizare într-un spital de stat (decontat de CNAS), pacienții care vor beneficia de această OUG, în cazul în care ea va fi adoptată și aplicată, vor primi practic doar o reducere de preț, însă vor suporta oricum o sumă consistentă din buzunar.

Proiectul de OUG nu vizează deocamdată consultațiile în cabinetul medicului în afara spitalizării (ambulatoriu) și nici analizele și investigațiile medicale (paraclinice), însă prevede că și acestea ar putea intra la decontare parțială începând de anul viitor. Practic, în proiectul de Ordonanță de Urgență este prinsă doar posibilitatea ca o parte din costul spitalizării la privat, inclusiv intervenții chirurgicale, să fie decontat de stat.

Pacient în România

Nu în ultimul rând, proiectul de OUG deschide practic această posibilitate și creează cadrul legal, însă spitalele și clinicile private nu sunt obligate să ofere servicii parțial decontate de stat decât dacă vor dori acest lucru și vor încheia contracte cu Casele de Asigurări de Sănătate.

Și până la apariția acestei OUG, legislația permitea ca medicii să dea trimitere pentru ca pacienții să facă analize și diverse proceduri la laboratoare sau clinici private. Potrivit oficialilor Casei de Asigurări de Sănătate, noua Ordonanță de Urgență aduce în primul rând o transparentizare a acestor costuri.

Ce prevede proiectul de OUG:

• În situația în care asigurații optează să beneficieze de unele servicii medicale la furnizorii privați care încheie contracte cu casele de asigurări de sănătate, în regim de spitalizare continuă, ambulatoriu clinic de specialitate şi ambulatoriu paraclinic de specialitate, respectivii furnizori pot solicita acestor asigurați, pe baza consimțământului prealabil exprimat în scris, o contribuţie personală pentru a acoperi diferenţa dintre tariful practicat de furnizor pentru rezolvarea cazului sau, după caz, tarifele serviciilor medicale acordate şi tarifele corespondente suportate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, astfel cum va fi stabilită această diferență prin Contractul-cadru, potrivit alin. (2^3).

• (2^2) Contribuţia personală pentru fiecare categorie de serviciu medical prevăzută la alin. (2^1) este afişată pe pagina de internet și la sediul furnizorilor privaţi de servicii medicale şi se plăteşte de către asiguraţi, în mod direct sau printr-o asigurare încheiată în baza unui contract cu o societate de asigurări.

• Prin excepție de la prevederile alin. (2^5), prevederile alin. (2^1) – (2^3) referitoare la contribuția personală pe care o pot plăti asigurații care optează să beneficieze de unele servicii medicale acordate de furnizorii privaţi care încheie contracte cu casele de asigurări de sănătate, în ambulatoriu clinic de specialitate şi ambulatoriu paraclinic de specialitate, se aplică după 60 de zile de la data intrării în vigoare a legii bugetului de stat pe anul 2022.

• Asigurările voluntare de sănătate de tip complementar suportă coplata și contribuția personală datorate de asigurat, în condiţiile legii.

• Serviciile medicale pentru care asiguraţii plătesc contribuţie personală, modalitatea şi condiţiile acordării acestora, precum şi procedura de stabilire a nivelului contribuţiei personale urmează a fi stabilite prin contractul-cadru, aprobat prin hotărâre a Guvernului.

• Executivul subliniază însă că din cauza situației epidemiologice din anul 2020, prevederile Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018 – 2019 au fost prelungite succesiv prin acte normative până la data de 30 iunie 2021, dar acestea nu cuprind reglementări cu privire la serviciile medicale pentru care asiguraţii plătesc o contribuţie personală la furnizorii privaţi care încheie contracte cu casele de asigurări de sănătate, pentru spitalizare continuă, ambulatoriu clinic de specialitate şi ambulatoriu paraclinic de specialitate.

• Rezultă astfel că este necesară reglementarea tipurilor de servicii medicale pentru care se va putea încasa contribuție personală începând cu data de 1 iulie 2021, fiind propus un mecanism gradual, începând cu spitalizarea continuă, urmând ca în anul 2022 să fie stabilit și pentru ambulatoriu clinic de specialitate şi ambulatoriu paraclinic de specialitate, detaliere care se va regăsi astfel cum prevăd art. dispozițiile art. 230 alin. (2 ^3) din Legea nr. 95/2006, prin contractul-cadru.

Proiectul de Ordonanță de Urgență poate fi consultat integral în documentul atașat.

Coplata la privat revine la 2 ani după adoptarea unei OUG care nu s-a aplicat până acum

Interesant este că o Ordonanță de Urgență ce reglementa coplata la privat și posibilitatea ca pacienții care doresc să se trateze în privat să suporte doar diferența de preț dintre suma decontată de stat și prețul de la spitalul/clinica privată a fost adoptată în aprilie 2019, când Sorina Pintea era ministrul Sănătății.

Sorina Pintea, fost ministru al Sănătății

Ordonanța de Urgență adoptată în 2019 prevedea posibilitatea ca statul să suporte o parte din bani pentru toate cele 3 mari categorii de servicii – spitalizare, consultații în ambulatoriu și investigații paraclinice – în timp ce proiectul aflat acum pe masa Guvernului introduce această posibilitate doar pentru spitalizare și intervenții chirurgicale.

Ordonanța promovată de Ministerul Sănătății în mandatul Sorinei Pintea și adoptată de Guvern în aprilie 2019, după o dezbatere publică amplă, nu a fost însă niciodată aplicată până acum. Potrivit surselor HotNews.ro, legea de aprobare a OUG s-a împotmolit în Parlament, iar unul dintre cei care s-au opus adoptării ei ar fi fost chiar Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență.

Citește și:

• Coplata serviciilor medicale private a fost adoptată de Guvern: Românii se vor putea trata, la alegere, la privat, iar o parte din costul tratamentului ar urma să fie suportat de Casa de Asigurări