Vreți mai multe judecătoare? Așteptați revoluția

Respectarea egalității între sexe este un subiect de actualitate politică. În mediul politic, de pildă, această egalitate este reglementată prin art.52, alin.2 din Legea nr.208/2015 care prevede că „Listele de candidați pentru alegerile senatorilor și deputaților trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe…” În țările anglo-saxone și musulmane se discută mereu despre lipsa de femei nu doar din rândul politicienilor ci și a judecătorilor, mai ales în judecarea dosarelor cu caracter „sexual” precum violul, argumentându-se că judecătorii bărbați nu vor judeca ci vor prejudeca. Este bine cunoscut că în România corpul judecătoresc nu suferă de sub-reprezentarea femeilor: din contră, judecătorii români sunt în raport de 75% femei. Această situație este tipică fostelor state socialiste, precum se poate observa din Graficul 1;* de menționat că România este în fruntea clasamentului în privința procentajului de femei judecători.

Așadar, trebuie să investigăm legătura dintre raportul dintre sexe din interiorul profesiilor juridice – magistrați, avocați, etc. – și schimbările de regim politic. Precum urmează să demonstrez, feminizarea profesiilor juridice se datorează nu doar moștenirii comuniste ci, în special, tranziției de la comunism la capitalism. Profesiile juridice (adică acele profesii ale căror exercitare necesită o diplomă de drept) pe care le voi aborda sunt judecătorii, procurorii, notarii publici și executorii judecătorești. Lipsesc avocații, grefierii și juriștii deoarece s-a dovedit imposibilă localizarea datelor istorice în privința acestor profesii.† Nădăjduiesc totuși că rezultatele care vor urma sunt relevante și acestor profesii.

Graficul 2 prezintă evoluția procentajului de femei din cadrul magistraților, notarilor publici, executorilor judecătorești, și a absolvenților de la facultățile de drept din Iași și Cluj-Napoca.‡ În toate cazurile ne bucurăm de cel puțin cincisprezece ani de date, deci suficient pentru a evalua evoluția raportului dintre bărbați și femei. Tendința este clar spre feminizare, cu excepția notarilor publici, acest grup menținându-și procentajul feminin elevat din 1995 până în prezent. Mai mult decât atât, în fiecare profesie feminizarea cea mai însemnată s-a desfășurat pe parcursul a zece-cincisprezece ani, după care raportul dintre femei și bărbați s-a stabilizat. De ce oare feminizarea cea mai intensă a durat maxim cincisprezece ani? De ce în unele profesii valul de feminizare a început mai devreme? Iar cum se explică faptul că raportul dintre femei și bărbați din diversele profesii încă diferă?

Orice răspuns la aceste întrebări trebuie să înceapă cu geopolitica. Profesiile juridice românești au crescut enorm după revoluția din Decembrie 1989, iar această schimbare de regim politic a fost precipitată de instabilitatea Uniunii Sovietice și realinierea geopolitică a Europei de Est. După revoluție elitele noastre s-au întors spre blocul euro-atlantic, introducând o serie de reforme „liberale:” reînvierea dreptului comercial, comercializarea terenurilor și imobilelor și încurajarea acumulării de capital privat. Totodată rezolvarea disputelor din câmpul muncii a trecut de la întreprinderile de stat și sindicate la instanțe, iar abuzul în serviciu, corupția, etc. au migrat de la partid și administrație la instanțe. Rezultatul a fost o explozie de cerere pentru servicii juridice.

Creșterea numerică unui corp profesional și feminizarea acestuia sunt deseori corelate, după cum indică Graficul 2. Atunci când cererea de muncă depășește oferta, forța de muncă are tendința să se asemene cu corpul de muncitori disponibili, fiindcă angajatorii nu își permit să refuze mâna de lucru calificată. De exemplu, dacă muncitori disponibili sunt preponderent tineri atunci corpul profesional va întineri. În cazul de față s-ar putea spune că profesiile juridice s-au feminizat oarecum automat, deoarece promoțiile de la facultățile de drept mereu s-au bucurat de un procentaj feminin mai mare decât corpurile profesionale. Singura excepție, notarii publici, nu face decât să întărească argumentul: notarii nu s-au feminizat deoarece din 1995 încoace procentajul de femei din această profesie s-a asemănat cu procentajul din cadrul absolvenților de la drept.

Prin urmare concluzionăm că feminizarea accelerată se poate atribui creșterii numărului de profesioniști din zona dreptului. Iar această expansiune a durat între zece și cincisprezece ani fiindcă atâta timp a fost nevoie pentru formarea unui număr suficient de mare de judecători, executori judecătorești, etc. ca să facă față cererii de servicii juridice. Desigur, întâmpinarea acestei cereri prin expansiunea numărului de posturi explică și creșterea promoțiilor de la facultățile de drept.

Rămâne de explicat desincronizarea creșterii profesiilor, și implicit desincronizarea feminizării acestora. De ce, de pildă, aceste tendințe încep doar în anul 2001 în cazul executorilor judecătorești, cu zece ani după ce schimbările din cadrul procuraturii începuseră deja? Expansiunile profesionale sunt debutate în primul rând prin reforme naționale, economiei internaționale revenindu-i un rol secundar. Pentru fiecare profesie din Graficul 2 liniile verticale, întrerupte, gri marchează date cheie: 1993 pentru magistrați (când a început să intre în vigoare Legea 92/1992 prin care sau re-introdus curțile de apel și parchetele pe lângă acestea) iar 2003 pentru procurori (an în care au fost stabilite DNA-ul și DIICOT-ul, structuri noi necesitând un număr mare de procurori).

Numărul de notari și executori a început să crească după privatizarea acestor profesii, în 1995, respectiv 2000. Însă expansiunea profesională din cadrul acestor două profesii se poate datora și ciclurilor economice. Notarii, ale căror ștampilă este necesară pentru transferuri de proprietate, aproape că s-au dublat în anii precedenți crizei financiare din 2009-2011, în condițiile unei piețe imobiliare supraîncălzite. Pe de altă parte, numărul executorilor judecătorești (experți în executarea silită) s-a dublat imediat după începutul crizei, când creditorii au început să-și recupereze împrumuturile. În fine, mărimea acestor profesii a rămas relativ stabilă din 2012 până în prezent. Pe scurt, în general expansiunea profesională se datorează reformelor organizaționale, iar în unele cazuri putem vorbi și de efectele ciclurilor economice.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Vreți mai multe judecătoare? Așteptați revoluția

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”