Washington Post: Romania, pe lista inchisorilor secrete ale CIA. Presupusa inchisoare figureaza drept "detention site black"

Romania ar aparea pe lista inchisorilor secrete ale CIA, in centrul de detentie deschis pe teritoriul Romaniei fiind interogati mai multi prizonieri ai Agentiei Centrale de Informatii suspectati de legaturi cu grupari teroriste, relateaza Washington Post, preluat de Mediafax.

In versiunea publica a raportului Comisiei de Informatii din Senatul SUA privind programul de interogare al CIA sunt secretizate o serie de informatii, inclusiv tarile in care ar fi existat inchisori secrete ale Agentiei Centrale de Informatii, scrie Washington Post, adaugand ca detalii din document permit decodarea acestor centre de detentie.

Potrivit Washington Post, in raport sunt mentionate inchisori din cinci tari: Polonia, Romania, Lituania Afganistan, Thailanda, acestea fiind desemnate prin culori. Astfel, presupusa inchisoare secreta a CIA din Romania figureaza drept „detention site black”, pentru Polonia este folosit albastru, pentru Lituania violet, pentru Thailanda verde, iar pentru Afganistan, unde ar fi existat mai multe inchisori, sunt folosite patru culori.

Versiunea publica a raportului care cuprinde doar 528 de pagini din cele aproximativ 6.700 de pagini ale documentului arata ca in unele cazuri CIA a oferit milioane de dolari unor oficiali pentru a permite deschiderea unor inchisori CIA pe teritoriul tarilor lor.

Presupusa inchisoare din Romania este mentionata in mai multe randuri.

In raport se arata ca CIA a decis amplasarea unor centre de detentie in Romania si Lituania in 2002 si 2003, iar primii detinuti ai CIA ar fi ajuns in inchisoarea din Romania in toamna anului 2003.

Janat Gul, considerat un colaborator apropiat al liderilor al-Qaida, ar fi fost unul dintre prizonierii interogati la inchisoarea din Romania. In aprilie 2005, cel care conducea centrul de detentie din Romania raporta ca acesta nu este un colaborator al retelei teroriste, ci „mai degraba un taran putin educat cu o viziune foarte simpla asupra vietii”. „A incercat sa castige ceva bani prin munca putina, astfel ca a fost convins ca usurinta sa transporte oameni si sa faca comisioane pentru persoane de pe lista noastra”, mai raporta seful centrului de detentie, precizand ca Janat Gul n-a avut acces la genul de informatii dorite de CIA.

Hassan Ghul, prins in ianuarie 2004 in regiunea kurda a Irakului, a stat doua zile la o inchisoare CIA din Afganistan dupa care ar fi fost transferat in Romania, unde ar fi fost supus tehnicilor de interogare ale Agentiei, fara a oferi insa noi informatii, dupa ce in Afganistan oferise o serie de detalii privind activitatile Al-Qaida din Pakistan.

La centrul din Romania ar fi ajuns, in mai 2005, si Abu Faraj al-Libi, considerat de CIA ca fiind al treilea in ierarhia al-Qaida, cu un rol important in actiunile retelei la nivel global, inclusiv in planificarea unor atacuri pe teritoriul american.

Desi a fost supus tehnicilor de interogare ale CIA, al-Libi nu a oferit informatii importante, anul urmator fiind transferat la Guantanamo.

In 2005, seful centrului din Romania, unde erau adusi detinuti importanti, se plangea de faptul ca ii sunt trimisi ofiteri fara experienta astfel ca informatii obtinute sunt „mediocre” sau „inutile”.

In acel an, unul dintre prizonierii din Romania era Abd al-Rahim Hussayn Muhammad al-Nashiri, care fusese anterior si in alte centre de detentie ale CIA.

In 20 aprilie 2011, Departamentul de Aparare al SUA a anuntat ca Abd al-Rahim al-Nashiri a fost acuzat, in temeiul Legii comisiilor militare (Military Commissions Act) din 2009, printre altele pentru „omucidere cu incalcarea dreptului razboiului” si de „terorism” pe baza faptului ca ar fi fost unul dintre lideri in atacul impotriva navei USS Cole din Yemen din 12 octombrie 2000, atac in urma caruia au murit 17 marinari americani si alti 40 au fost raniti, si in atacul impotriva petrolierului francez MV Limburg din Golful Aden din 6 octombrie 2002, in urma caruia a murit un membru al echipajului.

In aprilie 2012, al-Nashiri s-a adresat instantei, reclamand Romania si Bulgaria la CEDO.

El a sustinut in plangerea de la CEDO ca, dupa transferul sau din Polonia, a fost tinut in detentie secreta, inclusiv intr-o o inchisoare CIA din Bucuresti, numita „Bright Light”, intre 6 iunie 2003 si 6 septembrie 2006, cand a fost transferat la Guantanamo Bay.

Al-Nashiri spune ca locul unde a fost detinut la Bucuresti era subsolul unei cladiri guvernamentale, lucru pe care l-a aflat in 8 decembrie 2011.

In plangerea catre CEDO se indica o serie de zboruri care ar fi avut la bord detinuti CIA, intre 6 iunie 2003 si 6 iunie 2006 cand s-ar fi realizat transferurile lor.

Pe 7 februarie 2013, Parchetul instantei supreme afirma ca investigatia autoritatilor romane privind plangerea sauditului Abd al-Rahim Hussayn Muhammad al-Nashiri care reclama detinerea intr-o inchisoare CIA din Romania se afla in faza actelor premergatoare.

Faptul ca Romania a gazduit o inchisoare secreta a CIA (black site) a fost facut public prima data de Human Rights Watch pe 6 noiembrie 2005. Un raport al Consiliului Europei din 2006 a confirmat „ca existenta unei instalatii secrete de detentie poate fi presupusa in Romania” si a constatat ca Romania poate fi trasa la raspundere pentru complot cu programul CIA de detentie si extradari extraordinare, potrivit raportului „Globalizing Torture” dat publicitatii pe 5 februarie 2013 de Open Society Justice Initiative.

Intrebat marti seara, la Digi24, daca se teme de dezvaluiri legate de detinuti in inchisori americane pe teritoriul Romaniei, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a precizat ca va citi „cu atentie” raportul. „Am inceput deja sa rasfoiesc primele pagini, are 480 de pagini, poate va fi mai dificil de parcurs intr-un interval foarte scurt si sigur sunt foarte curios si eu ce exista acolo. Dupa cum stiti a existat in Romania un exercitiu de ancheta parlamentara care a concluzionat ca nu exista … a existat o comisie de ancheta care si-a desfasurat activitatea cu cercetari, studii, si-a facut treaba”, a declarat Aurescu.

Intrebat daca are incredere in verdictul comisiei parlamentare, ministrul a spus: „Pana la orice proba contrarie evident ca acest raport este unul care ramane in continuare foarte valabil. Nu pot sa ma pronunt in niciun fel ipotetic pentru ca in diplomatie am invatat un lucru: trebuie sa vedem probele”.

Presedintele Comisiei parlamentare CIA, senatorul Norica Nicolai, a declarat, pe 16 iunie 2006, ca exista date clare ce atesta faptul ca avioanele militare americane au aterizat pe aeroporturile romanesti exclusiv din motive tehnice si ca, in Romania, nu exista inchisori pentru prizonieri supecti de terorism.

Constituita in luna decembrie a anului 2005, dupa primele informatii potrivit carora spatiu aerian romanesc ar fi fost survolat de avioane CIA care transportau detinuti si ca acestia erau torturati in centre special constituite in Romania, Comisia parlamentara a investigat, potrivit presedintelui Norica Nicolai, peste 3.000 de zboruri, documente si date ale operatiunilor aeriene de pe teritoriul romanesc. Au fost avute in vedere, cu precadere, aeroporturile militare din Timisoara, Constanta, Bucuresti, Tulcea si Fetesti.

Atat presedintele Comisiei, Norica Nicolai, cat si vicepresedintele George Maior (PSD), au negat afirmatiile speculate in presa straina si cele prezentate de parlamentarul elvetian Dick Marty.

Pe baza documentelor prezentate de autoritati, senatorul liberal a declarat ca pe niciunul dintre aeroporturile romanesti nu au fost existat si nu au fost constuite facilitati care ar fi putut servi drept centre de detentie pentru detinuti.

Reprezentantii Comisiei parlamentare CIA au aratat, „fara dubiu”, ca din cele doua zboruri amintite in raportul lui Dick Marty, N313P din 25 ianuarie 2004 si N313P din 22 septembrie 2003, despre care acesta sustinea ca ar fi transportat detinuti, „nu au coborat si nu au urcat pasageri”.

Pe 8 iunie 2007, Comisia Juridica si pentru Drepturile Omului a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei a adoptat, la Paris, raportul elaborat de Dick Marty privind inchisorile CIA.

Raportorul special al Consiliului Europei, Dick Marty, preciza ca in Polonia si Romania au existat centre de detentie ale CIA intre 2002 si 2005, cu acordul presedintilor celor doua tari, potrivit AFP.

MAE a replicat atunci ca raportul „nu aduce nicio proba care sa confirme aceste alegatii, cu exceptia unor ￂsurseￂ, nenominalizate, a caror credibilitate nu poate fi estimata”.

Un raport al Crucii Rosii publicat in martie 2009 arata ca aproximativ 100 de suspecti de terorism si combatanti inamici au fost detinuti in inchisori secrete de la baze militare din opt tari, inclusiv Romania, in cadrul unei „retele de detentie secrete”, condusa de CIA.

Parlamentul European a adoptat, pe 10 octombrie 2013, o rezolutie prin care cere autoritatilor romane declansarea rapida a unei anchete „independenta, impartiala, detaliata si eficienta” privind implicarea Romaniei in programul inchisorilor CIA.

„Climatul de nesanctionare din jurul complicitatii statelor membre UE cu programele secrete de transfer si detentie ale CIA a permis continuarea violarii drepturilor fundamentale, asa cum rezulta din programele de supraveghere in masa dezvoltate de SUA si de unele state membre”, se arata in rezolutia votata de eurodeputati, care vor ca dreptul PE de a investiga astfel de violari in UE sa fie intarit.

Totodata, ei au cerut institutiilor UE si statelor membre sa investigheze in detaliu operatiunile CIA.

Europarlamentarii sunt „foarte dezamagiti” de refuzul Comisiei Europene de a raspunde substantial la recomandarile facute de Parlament in rezolutia sa din septembrie 2012, adoptata ca urmare a lucrarilor Comisiei temporare privind acuzatiile de utilizare a statelor europene pentru transportul si detentia ilegale de prizonieri. Aceste recomandari sunt reintegrare in rezolutia adoptata joi. Printre altele, membrii PE cer din nou Comisiei sa investigheze daca regulile UE au fost incalcate de unele tari prin colaborarea cu CIA.

Parlamentul reitereaza si recomandarile sale catre Consiliu, cerandu-i sa faca o declaratie de recunoastere a implicarii statelor membre in programul CIA.

Rezolutia are ca adresa 13 state membre: Lituania, Romania, Polonia, Marea Britanie, Italia, Finlanda, Franta, Suedia, Belgia, Grecia, Irlanda, Letonia si Slovacia.

Solicitarea Parlamentului European privind demararea unei anchete referitoare la inchisorile CIA din Romania este deja indeplinita, o ancheta fiind deja in derulare, a precizat, pe 11 octombrie 2013, Ministerul de Externe.

„Fata de apelul adresat autoritatilor romane in Rezolutia respectiva de ￂa deschide rapid o ancheta independenta, impartiala, cuprinzatoare si eficientaￂ, MAE precizeaza ca aceste masuri au fost deja luate, solicitarea respectiva fiind deja indeplinita”, a precizat Ministerul de Externe, referindu-se la ancheta Senatului Romaniei din 2005.