WSJ: Salvarea Ciprului ar putea veni de la dusmanul sau, Turcia

Oficialii ciprioti ar trebui sa renunte la cererile de asistenta financiara adresate Rusiei si sa solicite ajutor de la cel mai mare dusman pe care l-au avut in ultimele decenii, Turcia, pentru a rezolva actuala criza din insula, propun mai multi diplomati si economisti citati de un blog al publicatiei „Wall Street Journal”. Obtinerea unui imprumut din partea guvernului de la Ankara ar putea ajuta si la solutionarea conflictului care-i opune pe cipriotii greci turcilor din nordul insulei. „Criza financiara din Cipru este o oportunitate istorica pentru Turcia de a obtine pacea si de a-si intari sansa de aderare la UE prin oferirea unui plan de asistenta financiara”, sustine un expert.

Propunerea vine in contextul in care parlamentul de la Nicosia a respins marti seara primul plan negociat cu UE si FMI, care impunea o taxa exceptionala asupra depozitelor bancare. Ulterior, ministrul cipriot al Finantelor Michalis Sarri s-a deplasat la Moscova pentru a solicita o extindere a creditului de 2,5 miliarde de euro si pentru a propune Rusiei „noi investitii” in insula. AFP scria joi ca autoritatile ruse sunt extrem de ingrijorate de Cipru deoarece mica insula mediteraneana joaca un rol important in economia Rusiei, fiind de altfel, oricat ar parea de paradoxal, cel mai mare investitor strain din aceasta tara.

Moscova si-a exprimat indignarea dupa proiectul privind taxarea depozitelor bancare din Cipru, in cadrul planului european de salvare, deoarece aceasta masura inedita afecta in primul rand averile rusesti plasate in bancile insulei, datorita regimului de impozitare foarte atractiv.

Dar ceea ce ingrijoreaza in special Rusia este inghetarea tranzactiilor bancare. Niciun transfer de fonduri nu este posibil deoarece bancile, inchise de sambata, nu vor deschide inainte de marti dimineata, si acest lucru „ar putea dura”, in conditiile in care Banca Centrala Europeana (BCE) a amenintat ca va taia virarile de fonduri catre bancile cipriote.

Or, Ciprul este principalul investitor strain in Rusia si una dintre principalele destinatii ale capitalurilor rusesti trimise in strainatate.

Turcia, propunerea salvatoare?

Mai multi diplomati si economisti citati de „Wall Street Journal” afirma insa ca oficialii ciprioti ar trebui sa renunte la cererile adresate Rusiei si sa apeleze la ajutorul dusmanului lor, Turcia.

„De patru decenii, Turcia a fost cel mai mare dusman al Ciprului, cu costuri uriase: tensiuni militare, divizarea insulei meditaraneene intre cipriotii turci si greci si ambitiile frante ale guvernului din Ankara de a se alatura Uniunii Europene. Dar cu Nicosia impotmolita intr-o criza financiara si cu partenerii sai din zona euro ce doresc o taxa semnificativa de la deponenti ciprioti in schimbul unui plan de salvare, incheierea unui acord de imprumut cu Turcia si urmarirea reunificarii cu cipriotii turci din nord ar putea reprezenta cea mai buna optiune pentru presedintele Nicos Anastasiades”, afirma publicatia.

Ziaristii recunosc ca propunerea este una complicata, din cauza ca Turcia nu a recunoscut pana acum guvernul cipriot grec din Cipru, membru al Natiunilor Unite si al UE. Publicatia reaminteste ca, in 2004, cipriotii greci au respins cu o majoritate covarsitoare planul propus Kofi Annan, secretarul general al ONU la acea vreme, de reunificare a insulei. Proiectul, care propunea crearea unei Republici Unite a Ciprului, o federatie formata din doua state, a fost acceptat de catre cipriotii turci.

Situatia insa ar fi favorabila unei propuneri de ajutor din partea Turciei, mai ales ca, dupa ce parlamentul cipriot a respins planul de salvare in valoare de 10 miliarde de euro propus de Comisia Europeana, Fondul Monetar International si Banca Centrala Europeana, executivul de la Nicosia cauta variante pentru a preveni prabusirea sistemului bancar.

Convorbirile pe care ministrul de finante cipriot le are in aceste zile la Moscova nu au adus deocamdata niciun rezultat concret, iar Rusia nu pare dispusa sa ofere asistenta financiara suplimentara. Informatii de presa neconfirmate oficial evoca un posibil interes al societatilor rusesti pentru o sustinere financiara in schimbul participarii in banci sau in proiecte de extragere de hidrocarburi in largul coastelor meridionale ale insulei. Solicitarile Moscovei ar fi fost respinse pana acum de ciprioti.

In acest context, „Wall Street Journal” citeaza declaratia unui oficial de la Standard Bank Plc din Londra, Tim Ash, care a declarat: „cineva trebuie sa-i spuna (ministrului cipriot de finante) ca se afla in capitala gresita si ca ar trebui sa se afle intr-un avion spre Ankara”.

Tanc turcesc in Nicosia (iulie 1974)

Foto: Agerpres

„In acest moment, cipriotii greci probabil ca se intreaba cine mai are nevoie de dusmani cand ai prieteni de felul acesta – UE si Rusia. Ei bine, ce-ar fi daca Cipru ar incepe sa priveasca dintr-o alta perspectiva si ar merge la dusmanul sau, Turcia, pentru a cere ajutor?”, se intreaba Ash. In opinia acestuia, „actuala criza din Cipru ar putea prezenta o oportunitate de pace si prosperitate pentru ambele tabere”.

„Criza financiara din Cipru este o oportunitate istorica pentru Turcia de a obtine pacea si de a-si intari sansa de aderare la UE prin oferirea unui plan de asistenta financiara”, crede Ash. Ajutorul turcesc „ar trimite un semnal clar catre unii din dusmanii sai din centrul Europei continentale ca Turcia s-a maturizat si ca este demna de un loc in inima Europei”.

Expertul afirma ca Turcia i-ar putea oferi Ciprului un ajutor de 7 miliarde de euro, cerand in schimb un acord de revenire la termenii planului Annan din 2004, de reunificare a insulei. Imprumutul ar reprezenta aproximativ 1% din Produsul Intern Brut al Turciei si ar contribui, pe de alta parte, la eliminarea obiectiilor Ciprului privind negocierile de aderare a Turciei la UE. In plus, Turcia ar putea beneficia de posibila exploatare a Mediteranei.

O intelegere financiara i-ar permite Turciei „sa salveze o foarte mare parte din ajutorul substantial – si din cheltuielile militare importante – pe care il trimite in nordul Ciprului in fiecare an, iar nordul s-ar deschide astfel fondurilor structurale ale UE”.

O opinie asemanatoare a exprimat-o si Kudret Ozersay, negociatorul-sef al cipriotilor turci intre 2002 si 2012. El a reamintit faptul ca o criza economica profunda in nordul insulei, in 2000, i-a facut pe turcii din zona, recunoscuti doar de Ankara, sa sustina planul de reunificare propus de Annan in 2004.

„Cipriotii greci din sud au respins proiectul deoarece erau atunci intr-o pozitie economica buna. Actuala criza ar putea modifica aceasta pozitie. Daca cipriotii greci cred ca status quo-ul nu este durabil, exista speranta unei solutii”, a afirmat Ozersay.

Oficialul crede ca nerezolvarea rapida a crizei financiare ar putea avea efecte si asupra negocierilor dintre cele doua tabere, ce sunt prevazute sa inceapa in septembrie, sub supravegherea Natiunilor Unite. „Cand partile se vor aseza din nou la masa de discutii, unele dintre cele mai importante probleme vor fi economia si datoria cipriotilor greci. Dar aceasta criza va determina intarzieri in calendarul negocierilor”.

Cipru este divizat din 1974, dupa ce trupele turcesti au invadat partea de nord a insulei, locuita predominant de turci. Pretextul folosit de Ankara l-a reprezentat o lovitura de stat a nationalistilor ciprioti greci, care au incercat sa anexeze Ciprul la Grecia. In 1983, s-a constituit Republica Turca a Ciprului de Nord, recunoscuta oficial doar de Turcia.

Surse: Wall Street Journal (blogul Emerging Europe), Bloomberg