100 de ani de la prima injectie cu insulină. Ziua în care diabetul zaharat a încetat să mai însemne condamnarea la moarte în doar câteva săptămâni

Pe 11 ianuarie 1922, adolescentul canadian Leonard Thompson, în vârstă de 14 ani, devenea prima persoană din lume căreia îi era administrată o injecție cu insulină. Evenimentul a avut loc într-un spital din Toronto și implica echipa canadiană de cercetători formată din medicul Frederick Banting, studentul Charles Best și biochimistul James Collip. Prima administrare nu s-a bucurat însă de succes deplin, preparatul injectat având reacții adverse puternice și nereușind să înlăture cetoacidoza.

12 zile mai târziu, pe 23 ianuarie 1922, Leonard primea cea de-a doua injecție cu insulină, de această dată un preparat purificat grație eforturilor depuse de Collip și care se bucură de succes deplin: nivelul de zahăr din sânge scade până aproape de normal și nu există efecte secundare evidente.

Pentru prima dată în istorie, diabetul zaharat de tip 1 nu mai era echivalentul unei condamnări la moarte în doar câteva săptămâni.

Insulina, administrată pe scară largă la scurt timp după succesul primei injecții. Transferul patentului s-a făcut pentru suma simbolică de un dolar

Un rol deosebit de important în descoperirea insulinei l-a avut chiar românul Nicolae Paulescu, cel care a descoperit că un extract al pancreasului ar putea avea rolul de a scădea valorile glicemiei la persoanele cu diabet. Paulescu a fost însă nevoit să își întrerupă cercetările, în timpul primul război mondial.

După ce echipa ce cercetători din Canada a administrat cu succes prima injecție cu insulină, transferul acestui patent s-a făcut pentru suma simbolică de un dolar, pentru ca oricine să poată produce insulină și să o poată folosi.

La scurt timp după administrarea la primul pacient, s-a trecut la administrarea pe scară largă în spitale.

Până la acel moment, saloanele pentru pacienții cu diabet de tip I arătau ca niște saloane de paleație, mulți erau comatoși, erau mulți copii însoțiți de mamele lor, care știau că acei copii nu vor supraviețui, povestește prof. dr. Bogdan Timar, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice și decanul Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara.

Primii copii cărora li s-a administrat insulină și erau deja comatoși au reușit să se trezească. „Vă imaginați care a fost impactul pentru mamele copiilor respectivi, mame care știau că copiii lor urmau să decedeze într-o zi sau două. Această descoperire a transformat acele saloane ale morții în niște saloane ale speranței.”

Chiar dacă astăzi diagnosticul de diabet nu mai înseamnă condamnarea la moarte în câteva săptămâni, diabetul rămâne o afecțiune cronică gravă, care afectează aproape două milioane de români, dar care este în continuare mult subdiagnosticată.

Insulina, una dintre descoperirile epocale ale medicinei: pacienții cu diabet zaharat de tip 1 supraviețuiau doau câteva zile sau săptămâni după diagnosticare

Descoperirea insulinei este una dintre descoperirile epocale ale medicinei, afirmă prof. dr. Bogdan Timar, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice și decanul Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara.

„Insulina este medicamentul care a oferit o șansă de viață persoanelor cu diabet zaharat de tip 1. În cazul acestui tip de diabet zaharat, organismul persoanei diagnosticate își distruge, printr-un mecanism autoimun, celulele care produc insulină, iar persoanele care au acest tip de diabet rămân complet fără rezerve de insulină. Lipsa insulinei este incompatibilă cu viața, fără suplinirea acesteia din exterior. Practic, înainte de descoperirea insulinei nu exista acest remediu, iar persoanele respective nu aveau șansa de a supraviețui, decât un interval foarte scurt de timp după diagnosticare, câteva zile sau, în cel mai bun caz, câteva săptămâni”, a explicat prof. dr. Bogdan Timar în cadrul webinarului „100 de ani de la prima injecție cu insulină: Insulina 100”, organizat de portalul RoDiabet.

Insulina viitorului: insulina cu administrare orală

În acest moment există progrese importante în ceea ce privește dezvoltarea insulinelor, iar viitorul va aduce progrese importante, atât în ceea ce privește tipul administrării, cât și tipurile de insulină disponibile.

Spre exemplu, se lucrează la dezvoltarea insulinei cu administrare orală: „Suntem foarte aproape de momentul apariției unei insuline care să poată fi administrată o singură dată pe săptămână și există perspective de viitor și în ceea ce privește dezvoltarea insulinei cu administrare orală. Se lucrează la o formă de administrare orală, în care să nu mai fie necesară injectarea de insulină, unde sunt utilizate nanotehnologii care permit această administrare și absorbția la nivelul mucoasei gastrice. Sunt în dezvoltare și insuline mult mai spectaculoase, pe care le numim insuline inteligente, care acționeză doar în funcție de valoarea glicemiei și se apropie mai mult de ceea ce se întâmplă în biologie. Sunt insuline inactive, în care ne administrăm o doză mare de insulină, dar toată această insulină este inactivă. Ea devine activă pe măsură ce valoarea glicemiei crește. Putem astfel sa administăm o cantitate mare de insulină fără să declanșăm o hipoglicemie, iar în momentul în care valoarea glicemiei începe să crească, insulina va deveni activă și va scădea glicemia. În acest mod o persoană cu diabet zaharat tip 1 va avea glicemii normale pe tot parcursul administrării acestei insuline inteligente”, a explicat prof. dr. Bogdan Timar.

Unul din 11 adulți din Europa suferă de diabet zaharat. Diabetul afectează 2 milioane de români

Cifrele privind incidența diabetului la nivel mondial, prezentate de International Diabetes Federation la finalul anului 2021, sunt îngrijorătoare.

În Europa, 1 din 11 adulți are diabet zaharat, asta însemnând circa 61 milioane de persoane cu diabet.

Una din 3 persoane, adică undeva în jur de 36% dintre persoanele cu diabet, nu au fost diagnosticate, iar una din 7 sarcini este afectată de hiperglicemie și diabet gestațional.

1,2 milioane de copii și tineri sub 20 de ani au diabet zaharat de tip 1 și circa 6,7 milioane de decese pot fi atribuite diabetului.

Diabetul afectează aproape două milioane de români, dar este considerat o afecțiune cronică mult subdiagnosticată.

„Ceea ce trebuie să ne atragă atenția este procentul persoanelor nediagnosticate: 2,4% din populație la nivelul țării noastre. Este o cifră imensă, care probabil că a crescut din 2013 (momentul realizării studiului PREDATORR) și până acum. Iar soluția rămâne doar la prevenție și repetarea în mod obsesiv a cauzelor diabetului, factorilor de risc și posibilităților de prevenție a apariției sale”, a declarat conf. dr. Anca Pantea Stoian, cadru didactic la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București, în cadrul Departamentului de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice la Facultatea de Medicină și Farmacie și Șeful Departamentului de Igienă și Diabet al Facultății de Stomatologie, din cadrul aceleași universități.

O noutate pentru diabetologii din România o reprezintă cifrele privind incidența diabetului zaharat de tip 2 la copii: „În ultimii ani, incidența diabetului de tip 2 la copii este în creștere, iar asta se datorează obezității, supraponderii și unui stil de viață defectuos, pe care tinerii noștri îl dezvoltă. Se adaugă o creștere alarmantă a prediabetului, cu două posibile cauze: lipsa unui screening constant și măsurilor prea puține de prevenție și limitare a bolii”, explică conf. dr. Anca Pantea Stoian.

„La nivel global, dar și în țara noastră, diabetul este una dintre cele mai mari cauze de morbididate și mortalitate, o afecțiune cronică costisitoare, mai ales prin complicațiile pe care le dezvoltă. De foarte multe ori Programele Naționale acordă un buget mare pentru programul de diabet, la fel întâmplându-se și în țara noastră, unde programul de diabet este pe locul 2 ca finanțare, după cel de oncologie. Este un program național, care cuprinde toate inovațiile disponibile pentru pacientul cu diabet zaharat, de la molecule noi până la dispozitive (pompele cu insulină și senzori), cu mici probleme prin unele zone, dar, în esență, este un program bun, care se asigură pacientului cu diabet zaharat accesul la tratamentul inovator, în mod gratuit”, a completat conf. dr. Anca Pantea Stoian.

RoDiabet.ro este platforma digitală dedicată comunității de diabet, dezvoltată de Oameni și Companii din noiembrie 2018 ca sursă de informare și educație în domeniul diabetului, a impactului diabetului în societate.

Avizată de specialiști, platforma trimite săptămânal un rezumat al celor mai importante informații postate către cei peste 900 abonați. Oameni și Companii-OSC oferă soluții de marketing utilizând un ecosistem propriu de +130 comunități business sau profesionale si platforme digitale asociate.