22.000 de copii și adolescenți din România trăiesc cu un diagnostic de boală mintală. Mulți alții se confruntă cu dificultăți de dezvoltare, emoționale sau cognitive

​Aproximativ 22.000 de copii și adolescenți din România trăiesc cu un diagnostic de boală mintală, iar mulți alții se confruntă cu diferite dificultăți de dezvoltare, emoționale sau cognitive. Se estimează că un număr mult mai mare de persoane cu nevoi psiho-emoționale nu sunt diagnosticate și, în consecință, nu beneficiază de un tratament și de îngrijiri de sănătate mintală adecvate.

Sănătatea mintală a copiilor și adolescenților români este mult mai afectată decât cea a copiilor din alte țări

Sănătatea mintală a fiecărui copil și adolescent trebuie să fie o prioritate pentru factorii de decizie și părțile interesate din fiecare comunitate. De Ziua Mondială a Sănătății Mintale, sărbătorită la 10 octombrie, UNICEF reafirmă dreptul fiecărui copil la o bună sănătate mintală și la bunăstare, precum și necesitatea de a investi în fiecare comunitate pentru a face din acest drept o realitate pentru copii și tineri.

Sănătatea mintală a copiilor și adolescenților români este mult mai afectată decât cea a copiilor din alte țări. 33% dintre adolescenții cu vârste între 11 și 15 ani se simt triști de mai multe ori pe săptămână, față de o medie de 13% în cele 45 de țări incluse într-un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății. De asemenea, un studiu din 2020 a arătat că aproape jumătate dintre tineri au avut gânduri de sinucidere cel puțin o dată, 27,1% erau triști tot timpul și nu puteau scăpa de tristețe, iar 21,5% s-au simțit depresivi uneori în ultimele șase luni.

Sănătatea mintală a copiilor și adolescenților are un impact asupra multor aspecte ale vieții lor.

Potrivit unei scurte radiografii a UNICEF privind sănătatea mintală a copiilor și adolescenților din România, publicată în septembrie 2022, pe lângă stigmatizarea și discriminarea socială, în unele cazuri, copiii și adolescenții care se confruntă cu probleme de sănătate mintală sunt expuși riscului de a avea comportamente nesănătoase și riscante, cum ar fi fumatul, consumul de alcool și droguri sau comportamente sexuale riscante. Performanța școlară poate fi, de asemenea, afectată, de exemplu, un copil cu tulburări de comportament care nu beneficiază de intervenție de specialitate are o probabilitate de două ori mai mare de abandon școlar decât un copil cu dezvoltare tipică.

La nivel mondial, potrivit unui raport din 2021 al UNICEF „Starea copiilor lumii. În mintea mea: promovarea, protejarea și îngrijirea sănătății mintale a copiilor”, se estimează că peste unu din șapte adolescenți cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani trăiește cu o tulburare mintală diagnosticată. Estimările mai arată că 86 de milioane de adolescenți cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani și 80 de milioane de adolescenți cu vârste cuprinse între 10 și 14 ani trăiesc cu o tulburare mintală la nivel mondial.

În România, aproximativ 22.000 de copii și adolescenți trăiesc cu un diagnostic de boală mintală, iar mulți alții se confruntă cu diferite dificultăți de dezvoltare, emoționale sau cognitive. Se estimează că un număr mult mai mare de persoane cu nevoi psiho-emoționale nu sunt diagnosticate și, în consecință, nu beneficiază de un tratament și de îngrijiri de sănătate mintală adecvate.

Radiografia publicată de UNICEF precizează că sănătatea mintală a copiilor și adolescenților români este mult mai afectată decât cea a copiilor din alte țări. 33% dintre adolescenții cu vârste între 11 și 15 ani se simt triști de mai multe ori pe săptămână, față de o medie de 13% în cele 45 de țări incluse într-un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății. De asemenea, un studiu din 2020 a arătat că aproape jumătate dintre tineri au avut gânduri de sinucidere cel puțin o dată, 27,1% erau triști tot timpul și nu puteau scăpa de tristețe, iar 21,5% s-au simțit depresivi uneori în ultimele șase luni.

În România, printre cele mai frecvente tulburări psihice diagnosticate în ultimii ani se numără: tulburările de conduită (24,19%), tulburări de deficit de atenție și hiperactivitate (22,65%), tulburările de anxietate (19,23%), tulburările din spectrul autist (14,47%), episodul depresiv (9,14%), tulburările de atașament (4,3%), fobia școlară (3,1%), tulburările de comportament alimentar (2,88%). Episoadele depresive în categoria de vârstă de peste 15 ani au fost de 69%, mult mai mare în comparație cu cele raportate la vârste mai tinere.

Cum poate fi îmbunătățită sănătatea copiilor din România

Autorii raportului UNICEF au elaborat, de asemenea, un set de recomandări pentru îmbunătățirea calității vieții copiilor din perspectiva sănătății mintale. Una dintre recomandări se referă la abordarea problemelor legate de datele statistice insuficiente privind sănătatea mintală a copiilor și adolescenților din România. Absența unor informații credibile privind nu numai accesul copiilor la servicii medicale de specialitate, la servicii de psihoterapie, consiliere psihologică, servicii educaționale de sprijin sau la servicii din categoria celor sociale, îngreunează adaptarea unei intervenții care ar avea scopul de a diminua complexitatea afectării psihice și de a înlesni condițiile pentru o stare de sănătate pozitivă și productivă.

Un alt set de recomandări se referă la școlile care nu au programe de promovare a sănătății mintale. Cercetarea notează că sănătatea mintală are o componentă educațională semnificativă, iar dezvoltarea și implementarea programelor de psiho-educație pentru copii și adolescenți poate avea un potențial transformator pentru întreaga comunitate. O recomandare este introducerea de conținuturi psiho-educaționale la fiecare nivel educațional și dezvoltarea acestor conținuturi pentru a include metode non-formale, într-o manieră prietenoasă pentru copii și în conformitate cu nevoile curente ale copiilor. De asemenea, cadrele didactice ar trebui să fie formate pentru a disemina conținutul psiho-educațional în școli.

Pentru copiii refugiați sau pentru copiii și adolescenții din zonele rurale sau din zonele defavorizate, accesul la serviciile de sănătate mintală este mai dificil. Sistemul existent este greu accesibil pentru copiii și adolescenții refugiați, care au nevoi urgente și specifice de sănătate mintală. Serviciile de sănătate mintală pentru copiii vulnerabili ar trebui să fie asigurate prin finanțarea serviciilor de e-medicină, e-consiliere, e-terapie sau prin cabinete mobile de sănătate mintală. Este nevoie de extinderea serviciilor de sănătate mintală din sistemul public, astfel încât să răspundă nevoilor reale de îngrijire a sănătății mintale a copiilor și adolescenților în zonele geografice și în mediile unde acestea lipsesc sau sunt insuficiente. Se recomandă sprijinirea financiară a familiilor vulnerabile unde există copii cu afectări psihice, pentru a accesa servicii de sănătate mintală în mod regulat.

UNICEF face apel la investiții urgente în sănătatea mintală a copiilor și adolescenților, sprijinind măsurile de prevenire în familie prin programe de promovare a parentingului pozitiv, dar și pentru a sprijini bunăstarea psihică celor care îngrijesc copiii. Răspunsul comunității și al școlii este, de asemenea, important pentru sănătatea mintală, deoarece copiii și adolescenții ar trebui să învețe și să trăiască în medii sigure. UNICEF se concentrează pe schimbarea discursului global și a percepției publice privind sănătatea mintală, combătând stigmatizarea și discriminarea.

„Fiecare copil are dreptul la o bună sănătate mintală și la bunăstare. Realizarea drepturilor copiilor depinde de aceasta și trebuie să ne asigurăm că aplicăm toate politicile adecvate și că avem resursele necesare pentru a oferi cele mai bune servicii, pentru toți copiii din România, dar mai ales pentru copiii vulnerabili și refugiați”, a declarat Anna Riatti, Reprezentanta UNICEF în România.

Potrivit unui recent sondaj U-Report (iulie 2023) realizat în Europa, aproape o treime dintre adolescenți caracterizează propria stare emoțională generală din ultima jumătate de an ca fiind „de anxietate”, în timp ce o altă treime ar numi-o „de stres”. 56% dintre respondenți au declarat că internetul și rețelele de socializare constituie principalele surse de informații despre cum să aibă grijă de sănătatea lor mintală, 8-9% au indicat prietenii și rudele, în timp ce 14% nu au nicio sursă de informare. 41% dintre adolescenți au răspuns că persoanele care îi susțin le pot îmbunătăți starea psihologică. 26% au indicat că o situație financiară mai bună le poate îmbunătăți starea psihologică.

Foto: Dreamstime.com.