Ordinul de protecţie va fi aplicat oricui, indiferent de locul agresiunii sau calitatea agresorului – proiect de lege

Ministerul Justiției a pus în dezbatere publică proiectul de Lege privind ordinul de protecție, act normativ care extinde aplicarea unui instrument juridic deja dovedit ca eficient în practică, în vederea protejării tuturor victimelor actelor de violență, astfel că încât va fi posibilă aplicare ordinului de protecţie, emis provizoriu de poliţist sau emis de judecător, şi în cazurile de violenţă petrecute în afara familiilor sau relaţiilor de concubinaj.

Ministerul Justiției a pus în dezbatere publică proiectul de Lege privind ordinul de protecție, act normativ care extinde aplicarea unui instrument juridic deja dovedit ca eficient în practică, în vederea protejării tuturor victimelor actelor de violență, fără restrângere la cadrul domestic reglementat în prezent prin legea 217/2003.

Plecând de la principiul că statul este dator să ofere același grad de protecție pentru cetățenii săi, în fața diferitelor forme de agresiune, proiectul de lege propune cadrul legal de emitere a ordinului de protecție în orice context în care libertatea, integritatea fizică ori psihică, dar mai ales viața unei persoane sunt puse în pericol, indiferent de mediul în care actul de agresiune se manifestă și de calitatea pe care agresorul o are în raport cu victima.

Ce prevede Legea privind ordinul de protecție

Potrivit proiectului de lege, ordinul de protecție provizoriu poate fi emis de îndată, la cererea scrisă a unei persoane sau a tutorelui legal, de către polițistul care constată că aceasta a fost victima unui act de violență și este posibil să îi fie pusă viața sau integritatea fizică în pericol. Ordinul poate fi contestat în termen de 48 de ore.

Prin ordinul de protecție provizoriu se dispun pentru o perioadă de 5 zile mai multe măsuri de protecție, printre care evacuarea temporară a agresorului din locuința comună, obligarea agresorului de a păstra o distanță minimă față de victimă, membrii familiei sau reședinței.

De asemenea, agresorul va fi obligat să poarte permanent un dispozitiv electronic de supraveghere și nu va avea voie să o contacteze pe victimă.

Polițiștii vor putea folosi forța sau mijloacele din doate pentru a pune în aplicare măsurile de protecție dispuse prin ordinul de protecție provizoru.

De asemenea, o persoană care consideră că îi sunt puse în pericol viața, integritatea fizică sau libertatea, se poate adresa instanței pentru a solicita un ordin de protecție. Durata acestuia va fi stabilită de un judecător, dar fără a depăși 6 luni de la data emiterii ordinului.

Extinderea aplicării ordinului de protecție (emis provizoriu de polițist sau emis de judecător) și în cazurile de violență petrecute în afara familiilor sau relațiilor de concubinaj este o inițiativă legislativă comună a Ministerului Justiției și Minsterului Afacerilor Interne.

Ea vine în contextul introducerii supravegherii cu ajutorul brățărilor electronice a respectării ordinelor de protecție și al operaționalizării Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică. Prin cadrul legislativ completat cu aceste instrumente, autoritățile vor avea la dispoziție mijloace de a răspunde mai eficient în cazurile de infracțiuni săvârșite cu violență spre creșterea gradului de siguranță a cetățenilor.

Sistemul de monitorizare cu brăţări electronice

Sistemul informatic de monitorizare electronică este funcțional de de la 1 octombrie în București și în județele Iași, Mureș și Vrancea, unde vor fi monitorizate prin brățări electronice persoanele faţă de care se emit ordine de protecţie dispuse de poliţie sau de instanţă. Conform Poliției, este prima etapă a acestui proiect care protejează victimele violenţei în familie.

Deocamdată este un proiect pilot care urmează să se aplice în trei etape, după cum urmează, potrivit Poliției:

• a) prima etapă – în perioada 2022 – 2023 – în București și în județele Iași, Mureș și Vrancea;
• b) a doua etapă – în anul 2024 – în București, în cele 3 județe menționate și în județele Bacău, Brașov, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Covasna, Giurgiu, Galați, Harghita, Ilfov, Mehedinți, Neamț, Prahova, Sibiu, Satu-Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui și Vâlcea;
• c) a treia etapă – în anul 2025 – în județele menționate mai sus și în: Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Olt, Suceava, Timiș și Tulcea.

În ce constă sistemul de monitorizare a victimelor violenței domestice

Sistemul de supraveghere electronică constă într-un kit care include brăţara care se prinde de gleznă ori în cazuri determinate de lege de încheietura mâini agresorului, un telefon mobil înmânat agresorului, care are montat un sistem de urmărire şi pe care agresorul este obligat să îl poarte, încărcat, asupra lui, în caz contrat declanşându-se alarma.

Brăţara conţine elemente de siguranţă care nu permit agresorului să o îndepărteze. Un al doilea telefon este înmânat persoanei care este protejată, care va avea de asemenea obligaţia de a-l purta asupra sa.

Există şi kituri cu telefoane pentru multiple persoane protejate, victime ale violenţei domestice.

Dispozitivul electronic de supraveghere va avertiza persoana supravegheată de producerea unei alerte. Alertele vizate sunt alerta de apropiere, alerta de părăsire neautorizată a imobilului, alerta de depășire neautorizată a unui perimetru stabilit (zona de incluziune), alerta de intrare neautorizată într-un perimetru stabilit (zona de excluziune), alerta de atingere a nivelului critic de descărcare a acumulatorului și altele.

Conform Poliției Române, utilizarea acestor sisteme nu echivalează cu protecția integrității fizice a persoanelor protejate, însă permite adoptarea unor măsuri pentru prevenirea și contracararea unui eventual contact fizic între victima violenței domestice și agresor, sau pe viitor, respectarea regulilor impuse de executarea măsurii arestului la domiciliu și a supravegherii la distanță.

Cum funcționează sistemul de monitorizare

Ce spune Poliția:

• Monitorizarea se va realiza automat, fără intervenție umană, sistematic și exclusiv pe teritoriul României, asupra unor dispozitive electronice, pe baza identificatorului acestora și în raport de anumite reguli. Identitatea persoanei supravegheate și a persoanei/persoanelor protejate, care poartă dispozitivele electronice, va fi cunoscută doar de organul de supraveghere care creează semnalarea.
• Pentru monitorizarea electronică sunt stabilite roluri clare, reguli și proceduri de monitorizare, alertare și intervenție, prin partajarea informațiilor, astfel încât, în cadrul monitorizării, să nu fie cunoscute datele purtătorilor dispozitivelor de supraveghere, ci doar identificatoarele (ID-urile) acestor dispozitive, prin eliminarea intervenției umane, acolo unde este posibil, și înlocuirea acesteia cu reguli obiective.
• După introducerea în sistem a semnalării, organul de supraveghere nu va avea acces la datele de localizare ale celui care poartă dispozitivul electronic.
• Numai în măsura în care va fi generată o alertă (ce notifică încălcarea unei reguli stabilite) va fi posibilă asocierea identificatorului dispozitivului cu datele cu caracter personal existente în cazul de monitorizare, prin preluarea, în mod automat, odată cu generarea alertei și transmiterea acestora, împreună cu alte date de intervenție, către dispeceratul S.I.M.E. și S.N.U.A.U. 112 și astfel, către cel mai apropiat organ de ordine publică, pentru intervenție.

În 1 septembrie, IGPR a semnat acordul-cadru pentru achiziția sistemului informatic și a 15.000 de kituri de monitorizare, valoarea totală fiind de 165.782.991 de lei fără T.V.A., urmând a fi semnate contracte subsecvente pentru achiziția tuturor kiturilor.

Pentru operaționalizarea sistemului, au fost instruiți polițiștii, fiind emisă și o metodologie pentru realizarea supravegherii electronice.