​Press report: ​​Cum i-a furat statul român lemnele de foc unei bătrâne bolnave de cancer. Un primar propune ca la înmormântări să vii cu plicuri cu bani, nu cu jerbe și coroane. Diferențe: cum arată aceeași băutură în Franța și România

​Cum i-a furat statul român lemnele de foc unei bătrâne bolnave de cancer ●Primarul din Ghioroc propune ca la înmormântări să se aducă plicuri cu bani, nu jerbe și coroane ●Lemne furate din pădure, plimbate cu autobuzul pentru călători, la Baia Mare ●Generalul Cristian Radu, șeful IGSU care a ascuns filmările de la Colectiv, este cercetat penal pentru că și-a pus șoferul să-și asume, în locul lui, un accident ●Ionuț Dumitru: „Suntem la 15,9% cu inflația. Probabil că ne ducem undeva la 17% în lunile următoare” ●În căutarea direcției corecte: Evoluția structurii economice a României în ultimul deceniu ●Raport despre monopolul partidelor asupra presei în România ●Când a intrat în capitalism, România semăna mai mult cu Coreea de Nord decât cu China ●Diferențe. Cum arată aceeași băutură în Franța și România

​Cum i-a furat statul român lemnele de foc unei bătrâne bolnave de cancer

Ieșeanul Gheorghe Petrei a cumpărat cu acte în regulă 2 metri cubi de lemne, intenționând să-i doneze femei bolnave de cancer din localitatea Plugari. I s-a stricat mașina în drum și nu a mai ajuns la destinație. Un polițist l-a găsit o zi mai târziu, și pentru că avizul de însoțire a mărfii expirase, a decis să-i confiște lemnele și să-l amendeze. Petrei a contestat în instanță amenda și măsura confiscării lemnelor. A câștigat procesul definitiv, dar între timp, bătrâna la care trebuiau să ajungă lemnele a murit. Bărbatul s-a dus să-și recupereze lemnele, dar Direcția Silvică i-a spus că le-a donat unei școli. De la școală, bărbatul a aflat că lemnele au ajuns pe foc. După 5 ani de la întâmplare, Gheorghe Petrei a ajuns de unde a plecat: un nou proces pentru daune și recuperarea lemnelor, scrie 7Iași.ro.

Primarul din Ghioroc propune ca la înmormântări să se aducă plicuri cu bani, nu jerbe și coroane

“Dacă la înmormântările mai mari erau şi 50 de coroane pe mormânt, acum sunt vreo 15. Când colectăm deşeurile din cimitire nu mai avem trei maşini cu un total de 21 de tone de deşeuri, ci o singură maşină încărcată. Efectele sunt vizibile, oamenii au răspuns acestui apel al nostru şi pe lângă că ajută familiile îndoliate cu bani, oferindu-le în plic sumele cheltuite înainte pe coroane, ei ajută acum şi mediul pentru că produc mai puţine deşeuri, mai ales din plastic”, a spus edilul.

Primăria a instalat la capelă inclusiv cutii speciale de colectare a plicurilor cu bani, pe care le deschid rudele îndoliate după înmormântare. Pe aceste cutii a fost trecut următorul mesaj: “Un plic cu câteva cuvinte de condoleanţe şi o sumă de bani, reprezentând contravaloarea unei coroane de flori, va fi cel mai adecvat mod de a fi alături de familie. În cele mai multe cazuri, membrii familiei nu ştiu cine a adus coroane şi nici nu citesc mesajele de pe panglicile anexate coroanelor. Aducând coroane, cei apropiaţi nu ajută cu nimic familia îndoliată, care, în aceste situaţii, are extrem de multe cheltuieli”, scrie aradon.ro.

Lemne furate din pădure, plimbate cu autobuzul pentru călători, la Baia Mare. Ce sancțiune a primit șoferul

Un autobuz plin cu lemne în loc de călători a fost oprit pe șoseaua de centură a municipiului Baia Mare. Așa cum era de așteptat, șoferul nu avea documente de proveniență pentru materialul lemnos.Autobuzul încărcat cu lemne a fost oprit în trafic pe șoseaua de centură, iar spre surprinderea lor, polițiștii au găsit în autobuz lemne, în loc de călători.

Potrivit vasiledale.ro, șoferul a fost audiat și se pare că ar fi luat lemnul din zona Chechiș, o localitate din apropierea orașului Baia Mare, Maramureș, potrivit Adevărul.

Generalul Cristian Radu, șeful IGSU care a ascuns filmările de la Colectiv, este cercetat penal pentru că și-a pus șoferul să-și asume, în locul lui, un accident

„Am avut accident cu el, a condus el, a vrut el să conducă și era și beat… Și am luat răspunderea mea, că pe 8 noiembrie a făcut și pe 1 trebuia să fie general și am luat răspunderea mea, că altfel nu-l făcea general” – din interceptările aflate la dosarul 83/P/2022.

Dosarul penal a fost deschis la 7 luni după evenimente, pentru că „accidentul a fost mușamalizat cu ajutorul unor oameni din MAI”, a explicat ziarului unul dintre angajații IGSU. Acesta susține că a fost obligat să participe la pitirea mașinii și la raportarea falsă a accidentului comis de Cristian Radu, prim-adjunct al șefului IGSU. În primăvara acestui an, procurorii au găsit mașina chiar în hangarul MAI, unde fusese ascunsă. Ei au solicitat către INML să vadă al cui e sângele de pe airbagul din dreapta, unde spune generalul că a stat. Testul ADN a venit cu o surpriză, scrie Libertatea.

Ionuț Dumitru: „Suntem la 15,9% cu inflația. Probabil că ne ducem undeva la 17% în lunile următoare”

Economistul Ionuț Dumitru, fostul președinte al Consiliului Fiscal, a fost invitatul Adrianei Nedelea în emisiunea „Piața Victoriei” la Europa FM. Iarna aceasta va fi dificilă, a spus Ionuț Dumitru, care a avertizat că aplatizarea inflației – prognozată de BNR – se amână. „Suntem la 15,9% cu inflația. Probabil că ne ducem undeva la 17% în lunile următoare”, a afirmat economistul Ionuț Dumitru.

În plus, economistul a mai spus că inflația va rămâne destul de mare în perioada următoare și ne putem aștepta la o scădere – aproximativ 8% – spre finalul anului 2023. Mai mult, Ionuț Dumitru a explicat că odată cu creșterea inflației crește și dobânda cheie: „Probabil că băncile centrale vor continua să crească dobânzile, inclusiv BNR va face lucrul acesta. Noi ne așteptăm la 7% în ședința următoare și poate chiar un 7,50% în prima ședință din ianuarie anul viitor”, scrie Europa FM.

În căutarea direcției corecte: Evoluția structurii economice a României în ultimul deceniu

O analiză a modului în care s-a transformat structura economiei noastre – ca aport al sectoarelor la formarea de PIB – în ultimul deceniu arată inversarea unor trenduri care au decis schimbarea modelului de dezvoltare: de la bazat pe industrie acum 10 ani, la unul bazat pe consum și prezența statului, în prezent. Asta explică și deficitele comerciale severe, și deficitul de cont curent și creșterea greoaie a valorii adăugate.

Deși 2021 a adus o ușoară creștere a ponderii industriei în economia României, de la 20% la 21,1%, în ultimul deceniu, ponderea producției în PIB a consemnat cel mai accelerat declin din rândul tuturor ramurilor economice, de circa 3,2 puncte procentuale în PIB, reiese din calculele Curs De Guvernare, pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Raport despre monopolul partidelor asupra presei în România

Presa e ținută captivă de partidele politice din România, potrivit celui mai recent raport al Consiliului Europei. Remediile găsite la Bruxelles și la Strasbourg par greu de pus în practică.

Victimele au dezvoltat o simpatie excesivă față de profitori: sunt dependente financiar și le este frică să-și mărturisească absența perspectivelor.

La punctul 11 al Raportului dezbătut de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei la finele săptămânii trecute sunt enumerate pericolele care pândesc presa autohtonă, în special „utilizarea fondurilor publice de către partidele politice pentru a finanța mass-media și pentru a influența conținutul acestora pe baza unor contracte secrete”. Această practică folosită pe scară largă mai ales de partidele aflate la putere „subminează principiul libertății media și buna funcționare a instituțiilor democratice”, scrie PressHub.

Când a intrat în capitalism, România semăna mai mult cu Coreea de Nord decât cu China

Trecerea de la regimul comunist la capitalism s-a produs brutal în România. Tranziția noastră a durat mai bine de un deceniu și a devenit, peste ani, sinonimă cu sărăcia, corupția și incompetența. Ceea ce scăpăm totuși din vedere este că, dincolo de evenimentele din anii ’90, România a pășit în democrație cu un handicap uriaș față de celelalte țări ex-sovietice.

Panorama a lansat, la începutul lunii octombrie, documentarul „De ce trăim de azi pe mâine. Complicata istorie a relației românilor cu banii”, realizat în parteneriat cu McKinsey România. Ne-am propus să înțelegem resorturile care-i determină pe români să rămână în bătaia vântului din punct de vedere financiar, deși câștigă mai bine decât oricând în istoria țării, scrie Panorama.

Diferențe. Cum arată aceeași băutură în Franța și România

Județul Constanța este ocolit de turiști străini. În luna august – de vârf – au venit puțin peste 350. Explicațiile sunt multe și neplăcute pentru noi.

Printre ele se numără și serviciile oferite. Iată un singur exemplu, minor, evident, dar care se adună la multe altele. În fotografia de mai sus vedeți cum arată un espresso Martini într-un restaurant obișnuit din Nisa, Franța, și într-unul din restaurantele cu pretenții din Constanța, scrie ct100.ro.