Cum face războiul din Ucraina să se prăbușească proiectul regional al lui Putin
Chiar înainte de a invada Ucraina la sfârșitul lunii februarie, Putin părea să fi atins apogeul influenței sale asupra fostei Uniuni Sovietice (URSS), scrie Al Jazeera.
În ianuarie, o revoltă populară în Kazahstan îl forțase pe președintele său Kassym-Jomart Tokayev să „invite” sute de militari din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) condusă de Rusia pentru a „înăbuși amenințarea teroristă”.
Între timp, preluarea Afganistanului de către talibani în august 2021 a ajutat Rusia să își sporească influența în restul fostei Asii Centrale sovietice.
Anul precedent, Rusia a intermediat un acord de pace între Armenia și Azerbaidjan, membre ale CTSO, și a desfășurat mii de pacificatori în regiune după ce conflictul privind Nagorno-Karabah a degenerat într-un război de câteva săptămâni, în urma căruia forțele azere au câștigat mari porțiuni de teritoriu.
Având în vedere că alte baze rusești sunt deja prezente în Armenia și în două regiuni separatiste georgiene, această evoluție a însemnat că Rusia a obținut un punct de sprijin militar în toate cele trei națiuni din regiunea Caucazului de Sud, care se învecinează cu Iranul și Turcia.
Vladimir Putin la un summit al liderilor din statele OTSC Foto: Sergei Bobylev / TASS / Profimedia Images
Prezența militară a ajutat Moscova să recâștige o parte din influența sa din epoca sovietică în Orientul Mijlociu, unde bombardierele rusești au fost cruciale în susținerea forțelor președintelui sirian Bashar al-Assad în războiul de lungă durată din această țară.
Kremlinul a folosit războiul sirian pentru a-și promova noul armament – și pentru a-și spori vânzările.
Și apoi a venit invazia Ucrainei.
Un tigru de hârtie?
Analiștii au spus că eșecurile Rusiei în Ucraina, împreună cu ostracizarea internațională și sancțiunile paralizante, au deschis o cutie a Pandorei politică – așa cum a fost demonstrat de reluarea luptelor din această săptămână în Nagorno-Karabah.
„Slăbită în Ucraina și neinteresată să se alipească de Baku, Moscova s-a arătat în mod notabil reticentă în a interveni direct dincolo de misiunea sa de menținere a păcii din Nagorno-Karabah”, a declarat pentru Al Jazeera Kevork Oskanian, lector la Universitatea Exeter din Marea Britanie.
Tokayev i-a înfuriat pe mulți de la Kremlin declarând în iunie, în timp ce stătea alături de Putin, că națiunea sa nu va recunoaște două state separatiste pro-ruse din Ucraina.
Între timp, analiștii au declarat că recentele tranzacții raportate de Moscova pentru cumpărarea de drone de fabricație iraniană și de arme nord-coreene arată cât de epuizat și disperat de dependent de microcipurile occidentale este complexul său militar-industrial.
- Citește și: Marele pariu al lui Putin. Cum încearcă Rusia să redeseneze harta puterii mondiale alături de China
Vladimir Putin si Xi Jinping Foto: Alexei Druzhinin / AP – The Associated Press / Profimedia
Presiunea occidentală face ca Moscova să încline către Beijing
„Chiar și înainte de război, Rusia avea nevoie de China mai mult decât China avea nevoie de Rusia. După ce a început războiul, această dependență a devenit doar mai puternică”, a declarat pentru Al Jazeera Temur Umarov, sinolog și expert al Carnegie Politika, un think-tank cu sediul la Moscova.
Această dependență implică în principal redirecționarea frustrant de dificilă a exporturilor de energie din Europa către China. Și cum sancțiunile occidentale asupra importurilor de tehnologie se aplică, Rusia depinde din ce în ce mai mult de know-how-ul chinezesc.
„Rusia este complet izolată de piața globală a tehnologiilor și a rămas doar China”, a declarat Umarov.
Dar problema mai mare este că și alte foste națiuni ex-sovietice înclină spre China – în special în Asia Centrală, „pântecul moale” al Rusiei, după cum spunea predecesorul lui Putin, Boris Elțîn.
„Vom asista la formarea unui nou bloc care să contrabalanseze SUA, dar nu unul „Rusia-centric”, așa cum încearcă Kremlinul să se prezinte, ci în formatul „Beijing și tovarășii săi”, a scris pe Facebook analistul Igar Tyshkevich, cu sediul la Kiev.
Rusia devine tot mai vulnerabilă în raport cu partenerii săi
Iranul, unul dintre aliații Rusiei, se pregătește deja să ia locul țării conduse de Vladimir Putin în ceea ce privește exporturile de petrol către Europa dacă sancțiunile împotriva Teheranului vor fi ridicate, relatează Markets Insider.
Deși barilii care nu au mai ieșit din Iran în anii care au urmat reimpunerii de sancțiuni din partea SUA nu au afectat atât de mult prețurile globale fiindcă nu era o lipsă a ofertei, ei ar putea face acum o diferență majoră în contextul sancțiunilor istorice impuse de Occident împotriva sectorului energetic din Rusia.
„O înțelegere ar declanșa întoarcerea unor volume semnificative de țiței iranian pe piață, care ar fi un factor de tragere în jos a prețurilor”, afirmă Henry Rome, un analist din domeniul energetic.
Gazprom, companie de stat la ordinele lui Putin Foto: Gazprom
Iranul și-a mărit deja producția în așteptarea ridicării sancțiunilor, fiind așteptat ca capacitatea sa să crească cu 6% până la 4 milioane de barili pe zi până în luna martie a anului viitor, potrivit unui anunț făcut chiar de CEO-ul companiei de stat a Iranului, Mohsen Khojasteh-Mehr, pe 22 august.
Intrarea Teheranului pe piețe tradiționale ale Moscovei și spre care Rusia a încercat să se reorienteze din cauza sancțiunilor occidentale îl lasă pe președintele rus Vladimir Putin într-o situație imposibilă, fără nicio pârghie de a pune presiune asupra unor țări aliate sau partenere de care ajunge să depindă.
Rusia a cerut deja Teheranului să îi furnizeze drone militare pentru războiul din Ucraina după ce sancțiunile occidentale au lăsat-o fără componentele electronice necesare producerii acestora.
În relațiile cu China Rusia ajunge de asemenea tot mai dependentă de capriciile Beijingului în timp ce Kazahstanul, la rândul său un producător energetic important, a anunțat că va respecta sancțiunile occidentale împotriva Moscovei și poartă deja negocieri cu UE pentru a-și crește exporturile de gaze naturale către blocul comunitar.
Kazahstanul s-a oferit de asemenea să exporte direct petrol și gaze naturale Ungariei, una dintre cele mai dependente țări din UE de importurile energetice din Rusia.
Putin și Tokayev în timpul unei întâlniri la Moscova după reprimarea protestelor din Kazahstan (FOTO: Anton Novoderezhkin / TASS / Profimedia Images)
Ce destin ar putea avea Rusia
Unii observatori au considerat că luptele Rusiei în Ucraina nu au făcut decât să amplifice eclipsa influenței Rusiei în fostele republici sovietice, care începuse deja să se diminueze.
„Procesul a început mai devreme și a devenit doar mai vizibil. Ei au simțit că Rusia nu este un lider incontestabil în regiunile lor și își modelează politicile în conformitate cu realitatea”, a declarat pentru Al Jazeera Serghei Bizyukin, un activist al opoziției exilat din orașul Ryazan din vestul Rusiei.
Alții au comparat războiul din Ucraina cu conflictul sovieto-afgan din 1979-89 și cu rolul pe care acesta l-a jucat în dispariția fostei Uniuni Sovietice.
„Toate acestea arată forțele centrifuge la lucru așa cum a fost după înfrângerea URSS în Afganistan”, a declarat pentru Al Jazeera Nigara Khidouytova, un lider al opoziției exilat din Uzbekistan.
Slăbiciunea Rusiei în Ucraina a declanșat procese similare celor care au dus la prăbușirea URSS, a spus ea.
„Cred că același destin așteaptă Rusia”, a susținut Khidouytova.
Surse: Al Jazeera, Markets Insider, HotNews.ro
INTERVIURILE HotNews.ro