Incursiune într-un grup de Facebook, cu 250 de mii de membri, unde rușii caută soluții să fugă din țară: „Am 49 de ani, iar până pe 24 februarie viața mea era relativ bine aranjată…”
Corespondenta HotNews.ro a intrat într-un grup de Facebook, „E timpul de a pleca – totul despre emigrare”, unde rușii cer și oferă sfaturi referitoare la plecarea din țară. De asemenea, am stat de vorbă cu administratorul grupului cu peste 250 de mii de membri, un bărbat originar din Rusia care trăiește în prezent în Finlanda.
Sute de mii de cetățeni ruși au părăsit țara după 24 februarie, când a început invazia în Ucraina. Unii au făcut-o în semn de protest față de politica statului, alții – din cauza problemelor economice ce au apărut odată cu introducerea celor mai dure sancțiuni ale Occidentului din istoria Federației Ruse.
Există și o categorie a rușilor care intenționau demult să părăsească țara, deoarece nu erau mulțumiți de nivelul de trai, însă războiul din Ucraina le-a dat acel imbold de care aveau nevoie.
În presa pro-Kremlin nu sunt date oficiale referitoare la cetățenii ruși care au plecat, iar diferite surse publică cifre care nu prea coincid. În orice caz, Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a recunoscut încă în luna mai creșterea considerabilă a numărului cetățenilor ruși care au părăsit țara.
În acest context, nu trebuie să mai mire pe nimeni faptul că grupurile de pe rețelele sociale în care sunt descrise proceduri juridice și prezentate sfaturi practice pentru migrare devin tot mai populare.
HotNews.ro a intrat într-un astfel de grup de Facebook pentru a vedea despre ce subiecte se discută acolo și apoi a stat de vorbă cu unul dintre administratorii acestuia. Grupul se numește “Пора валить – всё про эмиграцию” (E timpul de a pleca – totul despre emigrare).
Bărbatul ne-a rugat să-l prezentăm Matti Juntunen, așa cum este scris în profilul său. Acesta este originar din Petrozavodsk, Rusia, dar din 2004 trăiește în Finlanda, unde muncește la o uzină de prelucrare a lemnului.
Precizăm faptul că grupul a fost creat în decembrie 2014, dar din spusele administratorului, a devenit foarte popular după 24 februarie. Grupul este închis și are aproape 250 de mii de membri, mulți dintre ei sunt anonimi.
„O parte din rușii care pleacă o fac pentru că nu vor să rămână într-o țară agresor, din care în curând va fi imposibil să pleci”
Matti Juntenen. FOTO: Arhiva personală
Pentru început, cât de popular este acest grup care oferă informații cetățenilor ruși despre migrare. Ce s-a schimbat în acest sens după 24 februarie?
Matti Juntunen: Sunt unul dintre administratorii acestui grup din 2017. Interesul rușilor a crescut foarte mult după 24 februarie. Și a crescut spontan. Din ceea ce cunoaștem, după 24 februarie (n.r.- data la care Putin a declanșat invazia Ucrainei), aproximativ un milion de persoane au părăsit Federația Rusă, însă aproximativ jumătate dintre ei s-au întors după un anumit timp.
Aceste date nu-mi aparțin, ci sunt din mass-media. Pe de altă parte, cel puțin un milion de persoane au părăsit Federația Rusă din anul 2000, asta dacă doar calculăm permisele de ședere eliberate în Europa.
Care sunt principalele motive ale cetățenilor ruși pentru a pleca din țară?
Principalele motive pentru a pleca, din câte am înțeles (n.r- de la ei), sunt preocuparea pentru viitorul lor și al copiilor, refuzul de a fi nevoiți să participe la acțiuni militare sau de a deveni prizonieri politici.
De asemenea, o parte dintre cei care pleacă o fac din cauză că nu vor să rămână într-o țară agresor din care în curând va fi pur și simplu imposibil de a pleca.
În ce țări pleacă acum cetățenii ruși? De ce sunt alese anume aceste destinații și ce probleme întâmpină acolo în contextul percepției Rusiei la nivel mondial din cauza invaziei în Ucraina?
Lista țărilor s-a schimbat după 24 februarie. Asta pentru că acum cetățenii ruși vor să plece acolo unde vor putea intra spontan și fără multe proceduri complicate. Printre aceste state se numără Armenia, Kazahstan, Georgia, Uzbekistan, Turcia, țările din Asia de Sud-Est.
În ceea ce privește problemele pe le-au întâmpinat, acestea sunt legate de faptul că au decis să plece spontan, fără pregătirea necesară, așa cum se face în mod normal.
Unele probleme au fost legate de blocarea sistemelor de plată, iar altele s-au datorat anume faptului că mutarea nu a fost pregătită corespunzător. Unii oameni au fost nevoiți să se întoarcă, deoarece nu s-au putut acomoda în loc nou.
„Populațiile din țările europene fac diferența dintre cetățenii ruși de rând și autoritățile Federației Ruse”
Totuși cum sunt percepuți rușii acum în țările în care pleacă? Există acest fenomen al rusofobiei despre care vorbește inclusiv presa din Federația Rusă?
Ca exemplu al unor schimbări care au intervenit în legătură cu războiul din Ucraina, Polonia a restricționat intrarea în țară imediat din 24 februarie. Acum intenționează să reducă numărul de reînnoiri a permiselor de ședere pentru ruși, din câte am înțeles, așa că unii cetățeni ruși vor trebui, fie să caute o nouă țară, fie să se întoarcă în Federația Rusă.
Totuși, după cum reiese din postările de pe grupul nostru, populațiile din țările europene fac diferența dintre cetățenii ruși de rând și autoritățile Federației Ruse.
Dumneavoastră ați plecat mai demult din Rusia. De ce și cum s-a întâmplat asta?
Eu trăiesc în Finlanda din 2004. Am plecat din Rusia pentru că nu credeam în viitorul acestei țări. După cum au arătat evenimentele recente, nu prea am greșit.
De ce spuneți că din 2004 nu mai credeți în viitorul Rusiei?
În 2004, au trecut suficienți ani de la „construirea democrației” în Federația Rusă. În acest timp, viața mea nu s-a îmbunătățit simțitor. Pe vremea aceea aveam 30 de ani. Mi-am dat seama că dacă țara mea nu se schimbă, eu trebuie să schimb locul de reședință.
Mai mult, am găsit și o oportunitate bună de a mă muta în Finlanda, care a fost utilizată cu succes.
Al doilea factor puternic în decizia mea de a pleca din Rusia a fost că am văzut cum în anii 1990 pensionarii erau înșelați cu economiile lor de bani în bănci și, prin urmare, nu mi-am dorit cu adevărat să întâlnesc bătrânețea în Federația Rusă.
Din nou, recentă majorarea vârstei de pensionare și eliminarea părții finanțate a pensiei în Federația Rusă au confirmat pe deplin temerile mele de atunci.
Mai țineți legătura cu rudele și prietenii din Federația Rusă? Ce spun ei?
Nici înainte nu prea am menținut legătura cu rudele mele, așa că acest război nu a schimbat cu adevărat nimic. Dar acum nu le scriu, inclusiv, pentru a nu avea probleme din cauză că au rude din străinătate…
Dumneavoastră cum înțelegeți scopul real al acestui război și când credeți că acesta va lua sfârșit?
Atitudinea mea este negativă, sunt de partea Ucrainei. Motivele războiului sunt antipatia personală a lui Putin față de Ucraina, plus el se pare că a stat prea mult „în buncăr” (nu cunoaște realitățile – n.r.)..
Ei bine, armata rusă a trebuit și să ascundă furtul masiv de bani alocați pentru reformarea acesteia. În plus, au subestimat forțele Ucrainei.
În general, prima fază a războiului a avut multe asemănări cu atacul Uniunii Sovietice asupra Finlandei. Dacă ne amintim istoria Rusiei în secolul al XX-lea, de exemplu, putem vedea că în mod regulat, după 20-40 de ani, acolo se întâmplă evenimente negative majore.
Primul război mondial – Revoluție – Represiuni – Cel de-al doilea război mondial – 30 de ani de pace. Războiul în Afganistan – prăbușirea URSS, colaps economic – război în Ucraina.
Reiese că nicio generație nu a avut o viață mai mult sau mai puțin calmă în secolul al XX-lea. Prin urmare, presupunerea din 2004 că în 10-30 de ani Federația Rusă va intra din nou într-un fel de aventură era destul de logică și, după cum a arătat timpul, din păcate s-a dovedit a fi justificată.
Câteva exemple de postări din Grupul de Facebook „E timpul de a pleca”
În contextul discuției cu Matti Juntunen, prezentăm câteva dintre postările cetățenilor ruși publicate recent, după începutului războiului din Ucraina. Precizăm că în grup scriu și oameni care nu invocă neapărat motive politice sau de persecuții pentru a pleca din țară.
„Am 49 de ani, iar până pe 24 februarie a acestui an, viața mea era relativ bine aranjată”
„Acum patru luni, când circumstanțele au devenit de așa natură încât părăsirea Rusiei s-a transformat dintr-un scenariu teoretic în singurul posibil, am început să caut activ pe net orice informații despre emigrare și am găsit acest grup.
Am lăsat aici o postare, atunci încă anonim, cu o solicitare de a mă ajuta cu sfaturi practice în alegerea unei destinații. Atunci o mulțime de membri adecvați, cei care cunosc situația, au răspuns la această solicitare și m-au ajutat să decid.
Am 49 de ani, iar până pe 24 februarie a acestui an, viața mea era relativ bine aranjată. Am lucrat într-o firmă străină decentă, primeam pentru munca mea un salariu nu exorbitant, însă suficient, care îmi permitea să plătesc ipoteca, să-mi asigur odihnă culturală plăcută, să ajut copiii și să călătoresc puțin.
Nu m-am considerat niciodată un activist înrăit, dar niciodată nu mi-am ascuns poziția în raport cu ceea ce se întâmplă în țara mea. Acest lucru s-a dovedit însă a fi suficient pentru ca eu să plec în grabă, cu o singură valiză, practic fără economii și fără loc de muncă.
Acum locuiesc în Turcia și, în mod ciudat, continui să fac ceea ce făceam înainte de război: coaching, relocare de startup-uri, consultanță în carieră”, a scris cetățeana rusă Olga, care a continuat postare cu sfaturi despre documentele necesare pentru plecare și acomodare într-o țară nouă.
„Soțul a participat în război de partea Ucrainei, în cadrul batalionului pe care Rusia îl consideră „nu foarte bun” (e clar cum se numește)”
„Soția este cetățean al Ucrainei, soțul – cetățean al Rusiei cu permis de ședere temporară în Ucraina. La momentul izbucnirii războiului, se aflau pe teritoriul Ucrainei. El a participat în război de partea Ucrainei, în cadrul batalionului pe care Rusia îl consideră „nu foarte bun” (e clar cum se numește), ceea ce este confirmat de unele înregistrări video.
Nu există nicio confirmare oficială din partea unității militare, deoarece străinii nu sunt înregistrați acolo. A participat ca voluntar.
Mama soției se află în Spania cu permis de ședere permanentă. Pot ei legal să se mute în Spania și să ceară statutul de refugiat? Sau poate există o altă opțiune pentru legalizare în Spania?”, se întreabă un utilizator anonim.
*Nota redacției: Când spune „batalionul pe care Rusia îl consideră „nu foarte bun” utilizatorul se referă, probabil, la Batalionul Azov, o adevărată obsesie a armatei Rusiei.
„Dacă soțul blochează călătoria copilului în străinătate, va funcționa sau nu interdicția dacă plecarea va fi prin Belarus?”
„Întrebarea nu este a mea. După 24 februarie, familia s-a destrămat. Soțul „și-a ieșit din minți”, iar soția planifică să plece. Au o fiică minoră. Întrebare: dacă soțul blochează călătoria copilului în străinătate, va funcționa sau nu interdicția dacă plecarea va fi prin Belarus?”, se întreabă Tatiana.
„Nu pot să vin în Federația Rusă, pentru că asta se poate încheia cu un dosar pentru pentru “discreditarea armatei”. Ajutați-mă să găsesc o soluție”
„Salut tuturor, locuiesc în Polonia, lucrez sudor, vorbesc engleza, nivel b1-b2-c1 (ceva la mijloc). Deoarece se termină viza, am nevoie de permis de ședere, dar de ceva timp rușii sunt refuzați pentru că ar reprezenta o „amenințare la adresa securității” Poloniei.
Nu pot să vin în Federația Rusă, pentru că asta se poate încheia cu un dosar pentru pentru “discreditarea armatei”. Ajutați-mă să găsesc o soluție”, scrie un alt membru anonim al grupului.
„Sunt riscuri politice (există riscul de a cădea sub incidența acelui articol, deși mi se pare că multă lume îl are acum). Cum și unde poți merge în astfel de condiții?”
„Salutare tuturor! Femeie de 45 de ani, am copil și un părinte cu gradul de invaliditate. Am rezerve de bani pentru câteva luni (+ apartament, mașină). Sunt riscuri politice (există riscul de a cădea sub incidența acelui articol, deși mi se pare că multă lume îl are acum). Cum și unde poți merge în astfel de condiții?”, se întreabă alt utilizator.
*Nota redacției: „Articolul” la care se referă utilizatorul reprezintă o prevedere nouă din Codul penal care pedepsește cu închisoare de până la 15 ani „diseminarea publică în mod deliberat a informațiilor false despre utilizarea forțelor armate ale Federației Ruse”
INTERVIURILE HotNews.ro