Ucraina, cimitirul elicopterelor? Ce spun experții despre viitorul acestor aparate de luptă și ce noțiuni de bază au uitat rușii
Prevestește războiul din Ucraina sfârșitul epocii elicopterelor de război? se întreabă AFP într-un material de analiză pe această temă. Amploarea pierderilor acestor aeronave ne amintesc cât de vulnerabile sunt ele și cât multe este nevoie să nu fie lăsate singure spun experții, ce – pe de altă parte – țin să sublinieze erorile făcute de armata rusă.
Acoperit de apărări antiaeriene cu rază lungă și scurtă de acțiune și de lansatoare portabile, cerul ucrainean este o capcană mortală pentru aceste aparate de zbor, după cum ilustrează nenumăratele videoclipuri postate pe rețelele de socializare.
Din 24 februarie și până acum, rușii au pierdut cel puțin 42 de elicoptere, iar ucrainenii șapte, potrivit blogului specializat Oryx, care înregistrează pierderile materiale din Ucraina pe baza fotografiilor sau videoclipurilor colectate pe câmpul de luptă. Cifrele reale sunt cu siguranță mai mari, ucrainenii susținând chiar că rușii au pierdut 170 de elicoptere în război.
Aparate concepute pentru a sprijini vehiculele blindate și trupele terestre, elicopterele de atac, deși blindate și supradotate, sunt deosebit de expuse.
Mai are viitor elicopterul de luptă?
De la începutul invaziei rusești, „apărarea aeriană de ambele părți a avut un efect clar de descurajare a operațiunilor cu elicoptere”, spune Sash Tusa, analist britanic la Agency Partners.
„Aceste reamintiri deranjante ale realităților războiului de mare intensitate împotriva unor adversari de forță aproape egală subminează, la rândul lor, argumentele în favoarea continuării investițiilor și a menținerii capacităților de asalt aerian occidentale”, scrie el într-un articol de opinie publicat în revista de specialitate Aviation Week.
Cu alte cuvinte, viitorul elicopterului ca armă de asalt este pus sub semnul întrebării, mai ales că multe dintre misiunile acestora pot fi acum îndeplinite de drone mult mai ieftine.
Încă din prima zi a războiului, eșecul raidului rusesc asupra aeroportului Hostomel, de lângă Kiev, respins de ucraineni, a arătat limitele asaltului aeropurtat.
„Rușii au acționat foarte prost”
Un „fiasco rusesc”, care nu s-a datorat inadecvării elicopterelor, ci condițiilor în care au fost folosite, potrivit lui Joseph Henrotin, cercetător la Institutul de Strategie Comparată (ISC).
„Rușii au acționat foarte prost. Înainte de o operațiune aeropurtată, trebuie să te asiguri că cerul este liber și că apărările antiaeriene inamice sunt înlăturate”, explică el.
Michael O’Hanlon, un expert de la Brookings Institution din Washington, este de acord: elicopterele „nu sunt depășite, dar atacarea unui loc previzibil unde inamicul este în stare de alertă, de obicei, nu funcționează”, spune el.
Elicopterele de luptă Mi-24, Mi-28 și Ka-52, precum și echivalentele lor occidentale, Apache-ul american și Tiger-ul franco-german, au fost dezvoltate în timpul Războiului Rece, pentru conflicte majore, cum ar fi cel care are loc astăzi în Ucraina.
„Au fost proiectate într-un moment în care ar fi putut fi angajate deasupra Germaniei sau Poloniei, cu o densitate foarte mare de tiruri și de amenințări pentru elicoptere”, afirmă Joseph Henrotin.
„O reamintire destul de sângeroasă pentru ruși a noțiunilor de bază”
Înainte de a prezice sfârșitul elicopterelor, ar trebui să ne uităm la „conceptul de utilizare” a lor la care au recurs rușii în Ucraina”, a declarat Patrick Brethous, consilier militar la Airbus Helicopters.
„Am văzut multe elicoptere rusești care zburau în timpul zilei, la 100 de metri deasupra solului, fiind doborâte. Aceasta este o utilizare foarte periculoasă a elicopterelor”, în contextul în care ar trebui să se prefere operațiunile de noapte, cât mai aproape de sol, pentru a evita rachetele inamice, potrivit acestui fost general responsabil al detașamentului de elicoptere al forțelor speciale franceze.
Și pentru Joseph Henrotin, conflictul este „o reamintire destul de sângeroasă pentru ruși a noțiunilor de bază: un elicopter nu se folosește singur”, ci trebuie coordonat cu toate resursele militare.
Și, deși unele dintre misiunile lor, cum ar fi cele de recunoaștere, pot fi acum îndeplinite de drone, acestea din urmă sunt complementare și nu pot face totul.
„Pentru moment, nu au puterea de foc a unui elicopter de atac”, subliniază Joseph Henrotin. O dronă turcească Bayraktar folosită de ucraineni poate transporta patru rachete, în timp ce Ka-52, cu cele 12 rachete și lansatoare de proiectile nedirijate, rămâne o „canonieră a cerului”.
–––––-
INTERVIURILE HotNews.ro