Reacția ciudată a Camerei de Comerț și Industrie care sare în apărarea premierului Ciucă în scandalul de plagiat: „Je suis Ciucă! Românii s-au săturat de dezvăluiri”

„Știm și o spunem răspicat că românii s-au săturat de dezvăluiri și detractori”, susține într-un comunicat de presă Camera de Comerț și Industrie a României, într-o luare de poziție ca urmare a acuzațiilor de plagiat la adresa premierului Nicolae Ciucă. Deși conform legii este o entitate apolitică, Camera de Comerț și Industrie a României anunță că „merge înainte cu Nicolae Ciucă, primul-ministru al Guvernului României”.

Cu titlul „Je suis Ciucă”, Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a decis să transmită niște „precizări” față de acuzațiile de plagiat aduse primului-ministru Nicolae Ciucă.

• „Constatăm, nu cu surprindere, că în această perioadă de profunde încercări, când coerența și stabilitatea ar trebui să fie cuvintele de ordine, sădirea discordiei, scandalul și stigmatizarea sunt profesiuni de credință pentru unii”, transmite Camera de Comerț și Industrie a României.

• „Chiar dacă nu facem politică, considerăm, și știm că și mediul de afaceri și antreprenorii pe care îi reprezentăm simt la fel, că, la timpurile grele pe care le traversăm, România are nevoie de stabilitate politică și guvernanță, dacă vrem să avem parte de redresare și reconstrucție economică. Dacă vrem stabilitate și predictibilitate, atunci să-l judecăm pe premierul Ciucă pe baza acțiunilor și rezultatelor din postura de șef al Guvernului și nu pentru ce a făcut sau nu acum 19 ani”, transmite CCIR.

• „Știm și o spunem răspicat că românii s-au săturat de dezvăluiri și detractori, și că tot ce aceștia așteaptă este o guvernare care să-și facă treaba și să fie lăsată să și-o facă. Ne-am săturat de atacuri și scandaluri sterile, de instabilitate și destabilizatori”, continuă CCIR.

• „Cu ce și cui ajută un nou scandal (de plagiat) acum când presiunile zilei de azi ne fac să nu știm ce va fi mâine – vrem cu toții ca Statul să facă și să dreagă, însă, în continuu, îi tragem frâna de mână. Am stat destul pe loc, blocați în propria neputință și ipocrizie, vrem să mergem înainte. Cu scandaluri nu mergem. Camera de Comerț și Industrie a României merge înainte cu Nicolae Ciucă, primul-ministru al Guvernului României!”, anunță Instituția.

Scandalul de plagiat în jurul tezei de doctorat a premierului Nicolae Ciucă

Jurnalista Emilia Șercan a scris marți în PressOne că premierul României a plagiat în lucrarea de doctorat pe care a susținut-o în 2003 la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP). Teza lui Nicolae Ciucă, în baza căreia a devenit doctor în Științe militare în 2003, include conținut plagiat în cel puțin 42 de pagini din totalul de 138, potrivit acesteia.

În urma informațiilor publicate de Emilia Șercan, prim-ministrul a cerut Comisiei de Etică a UNAp să facă verificările legale, iar instituția a anunțat că lucrarea va fi verificată.

Reacția premierului față de acuzațiile de plagiat

„Ca urmare a interesului manifestat public față de teza de doctorat „Dimensiunea angajării Armatei României în operațiuni întrunite multinaționale”, pe care am susținut-o în anul 2003, la Universitatea Națională de Apărare (UNAp), am decis să solicit analizarea lucrării de către Comisia de Etică a UNAp – Instituția Organizatoare de Studii de Doctorat în care s-a susținut teza de doctorat care are un pronunțat caracter specific domeniului Științe Militare.

Alegerea tematicii tezei de doctorat s-a bazat predominant pe experiența personală acumulata in misiunile internaționale la care am participat nemijlocit, individual sau împreună cu Batalionul 26 Infanterie: misiunea ONU de menținere a păcii din Angola (1996-1997), misiunea NATO din cadrul rezervei strategice a SACEUR pentru Balcanii de Vest (2000-2001) și misiunea de tip coaliție din Afganistan (2002).

Așadar, teza mea de doctorat înglobează, pe lângă cercetarea științifică și studiul teoretic, experiența acumulată în misiunile reale și exercițiile la care am participat, aceasta constituindu-se, in mod evident, contribuția originala proprie unei teze de doctorat corect elaborata.

În calitatea de militar, indiferent de poziția pe care am fost încadrat, mi-am îndeplinit întotdeauna atribuțiile, respectând principiile, legile și regulamentele militare care guvernează activitatea Armatei Române.

În acuzele publice se reclamă că unele referiri din notele de subsol nu apar și în lista bibliografică. Acest lucru nu arată altceva decât faptul că lucrarea a fost elaborată onest, fiind menționata cel puțin într-un loc sursa bibliografică.

Acuzațiile publice nu se pot susține științific in niciun fel, fapt ce poate fi dovedit si de raportul oricărei metodologii de depistare a similitudinii, corect și profesionist utilizată. Sintagme si formulări standardizate specifice domeniului tezei de doctorat (gen “pilon de stabilitate” etc) nu trebuie ocolite atunci când tratezi un subiect sensibil – precum geopolitica – unde semantica trebuie neaparat să fie precisă, motiv pentru care anumite sintagme/formulări este obligatoriu să fie standardizate.

Din anul 2003, după susținere, teza mea de doctorat este publică și a putut și poate fi consultată la Biblioteca Universității Naționale de Apărare și la Biblioteca Națională. Consider că am realizat lucrarea conform cerințelor legale existente la acea vreme și, în consecință, am inițiat solicitarea de verificare a acesteia de către Comisia de Etica a UNAp – Instituția Organizatoare de Studii de Doctorat, în acord cu prevederile legale în vigoare, in spiritul OMEC Nr. 5229/2020 din 17 august 2020.

În măsura in care vor mai exista semne de întrebare, UNAp va fi îndreptățită sa solicite verificarea de către CNATDCU – Comisia 26 – Științe politice, studii de securitate, ştiinţe militare, informaţii și ordine publică.”, a transmis marți Guvernul.

PressOne: Premierul Nicolae Ciucă a plagiat în teza de doctorat

Reacția premierului vine după ce jurnalista Emilia Șercan a scris marți în PressOne că premierul României, generalul în rezervă Nicolae Ciucă, a plagiat în lucrarea de doctorat pe care a susținut-o în 2003 la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP). Teza lui Nicolae Ciucă, în baza căreia a devenit doctor în Științe militare în 2003, include conținut plagiat în cel puțin 42 de pagini din totalul de 138.

Conținutul din cel puțin 19 pagini a fost plagiat din alte două teze de doctorat susținute anterior la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP), una dintre ele coordonată chiar de îndrumătorul premierului.

Cu câteva excepții, porțiunile plagiate depistate au fost copiate din surse tipărite, care nu ar putea fi detectate cu un soft anti-plagiat.

Analiza lucrării a revelat – pe lângă copierea mot à mot – patru tehnici clasice de mascare a plagiatului folosite în teza prim-ministrului.

Într-o declarație transmisă PressOne, premierul Nicolae Ciucă susține că teza sa de doctorat „a fost întocmită în concordanță cu cerințele legale existente la momentul respectiv”. Punctul de vedere integral al premierului poate fi citit mai jos, în text.

Scandalul privind Camera de Comerț și controversatul proiect imobiliar de la Romexpo

Camera de Comerț și Industrie a României este de ceva timp în rândul unui mare scandal ce ține de complexul Romexpo, pe care statul ar urma să-l cedeze gratuit către CCIRpentru dezvoltarea unui proiect imobiliar.

Proiectul fusese trimis la reexaminare de către președintele Klaus Iohannis. Senatorii PSD, PNL și UDMR au votat din nou prevederile actuale ale proiectului, fără a bloca transferarea terenului. Legea va intra în dezbaterea Camerei Deputaților, care este și forul decizional în acest caz.

• Cioloș: Megaafacerea Romexpo, primul tun PSD-PNL-UDMR
  

Proiectul vizează transmiterea cu titlu gratuit în proprietatea Camerei de Comerţ a terenurilor proprietate privată a statului aflate în folosinţa gratuită a CCIR, pentru realizarea, în maximum 40 de ani, de proiecte de dezvoltare urbană durabilă.

HotNews.ro a scris că 14 turnuri, cu înălțimea de până la 42 de etaje, locuințe și un mall, ar putea fi construite în incinta Romexpo, pe terenul are aparține statului român.

În toamna anului 2017, o firmă parte a Grupului Iulius, controlat de Iulian Dascălu, dezvoltatorul mall-ului de lângă Palatul Culturii din Iași, a semnat un acord cu CCIR și Romexpo prin care s-a angajat să dezvolte proiectul imobiliar la Romexpo.

Potrivit proiectului afișat pe site-ul Primăriei Capitalei, se dorește construirea unui turn de 42 de etaje spre bd. Poligrafiei și a unuia de 24 de etaje spre bulevardul Mărăști, în spatele celor două turnuri City Gate. Lângă cele două turnuri noi, se propune construirea a două clădiri cu 4 subsoluri, parter și două etaje, centre comerciale.

În continuare, spre bulevardul Poligrafiei, se mai propune construirea a 3 blocuri, unul de 26 de etaje, unul de șapte și unul de 28, toate cu patru niveluri de parcare în subsol. În spatele Crown Plaza, spre o arteră nou propusă, se propune construirea a două turnuri de 27 de etaje, legate între ele de o bară, un bloc de 8 etaje, iar alături, practic în spatele Romexpo, încă două turnuri de 26 de etaje. Spre bulevardul Expoziției, lângă Niro Tower, se propune construirea a încă 3 turnuri, unul de 25 etaje și două de 28 de etaje.

La intersecția bd. Expoziției cu bd. Mărăști, lângă clădirea World Trade Center, se propune construirea a încă trei turnuri, unul de 35 etaje, unul de 32 și unul de 25 etaje. Turnurile vor adăposti birouri, servicii și comerț

Cum s-a asociat Romexpo cu Iulian Dascălu

În 2004, Guvernul Năstase a dat o hotărâre prin care terenul Romexpo a fost transferat din administrarea CCIR în cea a Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat“. Tot atunci, Camera de Comerț și Industrie a României a primit dreptul de folosință gratuită pe o perioadă de 49 de ani. Clădirile de pe teren sunt în proprietatea Romexpo SA.

În iulie 2017, Camera de Comerț și Industrie a României anunța: „Grupul Iulius și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) negociază un parteneriat prin care să modernizeze complexul expozițional Romexpo și să construiască un proiect imobiliar mixt în jurul acestuia, potrivit unor surse din piață”.

Câteva luni mai târziu, în Monitorul Oficial apărea menționat contractul de asociere dintre CCIR, firma Stoneberg și Romexpo, încheiat pentru o perioadă de 1 an, cu posibilitate de prelungire, pentru construirea proiectului imobiliar. Contractul mai prevedea: înstrăinarea către respecttiva societate comercială a clădirilor secundare din complexul expozițional pentru suma de 3 milioane de euro, pentru a le demola, obligația ca firma să construiască pe cheltuiala sa pavilioanele B (o investiție de minim 2 milioane de euro) și închirierea Pavilionului A, pentru o perioadă de 10 ani societății Stoneberg pentru suma de minim 600.000 euro/an.

În martie 2019, între cele trei părți a fost încheiat un ”acord de confirmare a asocierii”.

• ”CCIR și Romexpo declară că își doresc, în continuare, să optimizeze activitățile curente și să contribuie la dezvoltarea zonei aferente Complexului Expozițional Romexpo, prin diversificarea serviciilor și facilităților oferite expozanților, clienților și altor beneficiari și parteneri, precum și prin includerea Complexului Expozițional Romexpo în circuitul expozițional internațional, însă nu dețin resursele financiare necesare pentru o astfel de dezvoltare. Stoneberg S.R.L., parte a Grupului Iulius, în calitate de Dezvoltator, declară că își dorește, în continuare, dezvoltarea pe teren, pe costul și în proprietatea sa exclusive, a unui proiect imobiliar mixt comercial de anvergură care să contribuie la creșterea potențialului zonei și a atractivității activităților existente, care necesită investiții complexe și, implicit, vizează un termen semnificativ de amortizare a investițiilor, respectiv de exploatare, care depășesc durata dreptului de folosință gratuită acordat CCIR, dar este îndestulător în cazul constituirii unui drept real asupra terenului prevăzut la punctul 1.
• Părțile declară că pentru atingerea obiectivelor de la punctele 2 și 3 vor depune toate eforturile rezonabile pentru a identifica și implementa diferite structuri și modalități juridice, prevăzute de lege, care să permită atingerea acestor obiective într-o manieră cât mai apropiată de cea avută în vedere potrivit contractului de asociere autentificat sub nr. 2172/20.09.2017 și potrivit intereselor patrimoniale individuale ale acestora, urmând să încheie noi înțelegeri contractuale specifice care să reflecte în mod explicit aceste structuri, modalități și interese. Stoneberg declară că, pe cheltuiala sa exclusivă și în numele CCIR și, respectiv, Romexpo, care, la rândul lor își exprimă acordul, va realiza planurile urbanistice necesare pentru dezvoltarea proiectului imobiliar corespunzător asocierii, care implică demersurile legale specifice de avizare, proiectare etc.;”, se arată într-o hotărâre a AGA Romexpo, publicată în Monitorul Oficial 1280/21 martie 2019.

CCIR s-a obligat să facă demersuri pentru a obține dreptul real de proprietate asupra terenului pe care este amplasat Romexpo, ceea ce obține prin legea adoptată în Parlament.

Complexul Romexpo este foarte prost întreținut și folosit mult sub valoarea sa, însă terenul este unul dintre cele mai valoroase din București.