Monitorizarea PNRR – examen de maturitate?
La vârsta de 15 ani începi să vezi lumea într-o notă mai serioasă, să aspiri la un viitor independent și prosper și, poate, ai noroc să ai un anturaj care să te sprijine. România, la 15 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, are oportunitatea de a fi parte din Echipa Europa, o echipă unită de valorile democrației, drepturilor fundamentale ale omului, statului de drept.
Copii fiind, românii au sprijinit bugetul european, timp de 15 ani, cu suma pe care o dădeam pe o acadea, și anume mai puțin de 50 de cenți pe zi. În schimb, România a crescut și s-a dezvoltat cu ajutorul a 66,2 miliarde de euro oferiți de Uniunea Europeană pentru a ne moderniza, pentru a ne educa, pentru a avea grijă de sănătatea noastră, pentru a ne conecta mai ușor cu restul continentului.
Dar cei 30 de ani de guvernare PSD, cu scurte întreruperi, ne-au condus imatur la practici corupte, care ne-au privat de mai multe fonduri europene care erau disponibile. Privind în unele zone ale țării, este greu să ne dăm seama pe ce s-au cheltuit banii primiți, fiindcă nu avem o centralizare a proiectelor ușor de consultat, nu avem detalii ușor de înțeles pentru toți.
Împlinind această vârstă, România poate da dovadă de maturitate, demonstrând transparență în cheltuieli și responsabilitate în implementarea proiectelor de reforme și investiții.
Transparență și responsabilitate
Aceste două principii au stat la baza negocierii Mecanismului de Redresare și Reziliență, adoptat în decembrie 2020, instrument care aduce României peste 29 miliarde de euro pentru a implementa Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Am avut privilegiul de a reprezenta Parlamentul European în negocierile la nivel european al acestui Mecanism și am creat o șansă istorică pentru România de a repara fisurile cu care trăim de 30 de ani prin reforme, dar și de a ne aduce mai aproape de oportunitățile oferite de tranziția verde și digitală prin investiții.
Uniunea Europeană a transformat astfel cea mai mare provocare cu care ne-am confruntat în Europa în ultimii ani, adică pandemia COVID-19, într-o oportunitate pentru europeni. În același timp, a creat un instrument complet diferit de fondurile de coeziune: a cerut statelor membre să creeze un PNRR. Să vină cu un plan de țară, cu un angajament care să conțină obligatoriu atât reforme, cât și investiții, care să conțină măsuri în șase domenii cheie, să prezinte un calendar strict de ținte și jaloane și să aibă un mecanism de audit și control bine pus la punct.
PNRR – testul de maturitate al României
Prima parte a testului a fost trecută cu brio atunci când PNRR a fost aprobat la nivel european cu calificative foarte bune. De atunci, în ciuda numeroaselor acțiuni politice de subminare a eforturilor, de discreditare a măsurilor cuprinse în PNRR, de reducere a ambițiilor și de evitare a îndeplinirii obiectivelor, PNRR rămâne în picioare.
Fiindcă Planul Național de Redresare și Reziliență nu este al unui guvern. Este al nostru, al românilor, al tuturor celor care ne dorim să îl vedem transformat în realitate.
Partea dificilă a testului acum începe: cum ne asigurăm că trecem PNRR de pe hârtie în concret? Avem nevoie de o monitorizare obiectivă, atentă, detaliată a acțiunilor guvernului în următorii ani. România are nevoie de un MonitorPNRR.
De ce MonitorPNRR?
La nivel european, Comisia Europeană a lansat Scoreboard-ul de Redresare și Reziliență, un tablou de bord virtual care oferă toate informațiile necesare despre PNRR-urile europene. Acum, avem în premieră, pe baza acestui model, un instrument similar dedicat exclusiv României. Pentru a ne asigura că guvernul își face datoria față de cetățeni, am construit o platformă publică interactivă de monitorizare, asistență și consultare a progresului implementării PNRR.
România va trece testul de maturitate atunci când va înțelege trei lecții importante:
1. Știrile false sunt toxice pentru dezvoltarea sănătoasă a societății noastre. În loc să ne concentrăm pe îndeplinirea primelor ținte și jaloane din PNRR, am asistat la încercări penibile de a ne convinge cu minciuni precum renegocierea PNRR, de a induce teamă în rândul nostru prin joaca politicienilor cu viitorul nostru, precum dezinformarea legată de faptul că PNRR ne afectează pensiile, nu ne mai lasă să încălzim cu lemne sau să creștem porci în bătătură. Pentru combaterea acestor manipulări populiste, MonitorPNRR va oferi explicații detaliate legate de fiecare măsură a planului, fiecare țintă și jalon.
2. Orice oportunitate vine cu un cost. Mecanismul de Redresare și Reziliență a fost creat în urma unui efort extraordinar al Uniunii Europene de a face rost de bani suplimentari, reușind acest lucru prin împrumuturi pe piețe. O parte din banii din PNRR vin din împrumuturi, adică sume pe care, într-un fel sau altul, generațiile următoare le vor returna în comunitatea din care fac parte. Avem astfel o datorie morală în fața celor care își vor asuma aceste costuri de a le arăta în mod clar că banii se vor cheltui pentru a crea o Românie mai sustenabilă, mai digitală, mai competitivă, mai rezilientă, cu oportunități egale și mai adaptată cerințelor tinerilor. Iar pentru a garanta aceste lucruri, MonitorPNRR oferă un tablou de bord complet cu cele 15 componente ale PNRR, grafice interactive și actualizate în timp real despre sumele alocate în PNRR, distribuția lor pe șase piloni și pe componente, sumele încasate, ilustrarea reformelor și investițiilor îndeplinite
3. Principiile transparenței și profesionalismului, cuvinte cheie pentru dovada maturității. Avem la dispoziție peste 29 de miliarde euro, cheltuirea lor trebuie să arate profesionalism. Un buget, un plan de investiții și reforme nu presupune doar crearea sa, ci și punerea în practică și evaluarea sa. MonitorPNRR prezintă un calendar al țintelor și jaloanelor care trebuie îndeplinite în următorii ani, o analiză detaliată a progresului fiecărei ținte și fiecărui jalon, o bibliotecă virtuală cu documente de interes public și un motor de căutare prin care oricine poate căuta informații.
4. A venit momentul să fim uniți. Implementarea PNRR ar trebui să fie bipartizană, fără să mai conteze afilierea politică. Dacă ai europarlamentari, foști miniștri, parlamentari sau experți care știu despre ce este vorba, ar trebui ca aceștia să fie invitați să ajute la implementare, la discuțiile cu Comisia Europeană. Lansarea MonitorPNRR a adus această ofertă clară de ajutor chiar și din partea unor lideri ai opoziției. Monitorizarea nu este ceva inerent critic, ci un mecanism obiectiv de a sesiza locurile în care este nevoie de ajutor. Suntem gata să ajutăm dacă ni se va permite.
România adolescentă are un drum lung de parcurs până la maturitate. Până la aderarea la Uniunea Europeană și la NATO, planul de țară era ancorarea în aceste comunități de dezvoltare economică și securitate. După ce am devenit membri, în spațiul public s-a tot vehiculat ideea că avem nevoie de un plan de țară. Iată că acum avem prin PNRR un plan de țară și este momentul să avem înțelepciunea să ne ținem de implementarea acestuia. Monitorizarea acestui plan poate fi o celebrare a maturității sau o luptă continuă de a nu deraia din cauza intereselor meschine, ignoranței sau orgoliilor politice. Alegerea este a noastră, ca societate. De acum însă avem o lupă bună care să ne fie de folos – MonitorPNRR.
INTERVIURILE HotNews.ro