The New York Times: Președintele moldovean demis de instanță pe fondul agravării crizei

O instanță moldovenească l-a eliberat duminică din funcție pe președintele Igor Dodon, amplificând conflictul dintre partide politice rivale pe tema formării noului guvern, după luni de blocaj, relatează The New York Times conform Rador.

Succesorul lui, fostul premier Pavel Filip, a anunțat imediat alegeri anticipate în septembrie, în vreme ce mii de susținători ai partidului lui Filip s-au strâns să manifesteze în capitală, Chișinău.

Criza amenință să agraveze instabilitatea în una dintre cele mai mici și mai sărace țări ale Europei, cu 3,5 milioane locuitori, unde corupția adânc înrădăcinată și nivelul de trai precar i-au împins pe mulți cetățeni să emigreze în Rusia ori în țări europene mai bogate.

Partidul socialist susținut de Rusia al lui Dodon anunțase sâmbătă că formează o coaliție de guvernare cu blocul pro-UE ACUM, o alianță improbabilă menită a ține departe de guvernare un partid condus de magnatul Vladimir Plahotniuc.

Partidul Democrat din Moldova (PDM) al lui Plahotniuc a declarat că noua administrație încearcă să uzurpe puterea la ordinul Rusiei, denunțând refuzul lui Dodon de a dizolva parlamentul după ce partidele au ratat termenul-limită de 7 iunie, impus de o instanță pentru formarea noului guvern.

Dodon a afirmat că respectiva instanță nu e independentă politic și a acuzat PDM că încearcă să se agațe de putere. El a cerut comunității internaționale să intervină.

„Cetățeni moldoveni cu viziuni diferite referitor la politica internă și externă se pot uni de dragul unui obiectiv comun: eliberarea Republicii Moldova de regimul criminal, dictatorial”, a afirmat Dodon într-un comunicat.

„În această situație, nu avem de ales în afară de a apela la comunitatea internațională să medieze în procesul de transfer pașnic al puterii și/sau să apelăm la poporul moldovean pentru o mobilizare fără precedent și proteste pașnice.”

O instanță l-a numit pe Filip, membru PDM, președinte interimar. Filip a declarat că Dodon nu și-a îndeplinit îndatoririle, întrucât nu a dizolvat parlamentul, calificând acest lucru drept o tentativă de „puci”.

Sâmbătă, pe fondul semnalelor cum că urmau să aibă loc tulburări, purtătoarea de cuvânt a UE a făcut apel la „calm și reținere” și a cerut Moldovei să respecte statul de drept și democrația. Rusia a făcut apel la partidele politice pentru a evita destabilizarea.

Șefa ACUM, Maia Sandu, fostă consilieră a Băncii Mondiale și ministru al educației, fusese numită premier sâmbătă. Însă o instanță i-a anulat numirea, odată cu cea a unui socialist în funcția de președinte al parlamentului.

Susținătorii PDM și-au montat corturi în fața a numeroase ministere și alte instituții de stat în noaptea de sâmbătă.

„Corturile montate ieri sunt o dovadă că PDM vrea să se folosească de organele polițienești pentru a arunca țara în haos pentru a proteja o singură persoană – Plahotniuc”, a declarat Sandu în parlament duminică.

„Ei nu vor să asigure transferul pașnic al puterii. Ordinele date acum de Plahotniuc sunt ilegale”, a declarat ea.

Dezbinare politică

Moldova este afectată de multă vreme de instabilitate politică și corupție, în special după scandalul cunoscut drept „jaful secolului” din 2014-2015, legat de furtul a 1 miliard de dolari, aproximativ o optime din PIB-ul țării, din trei bănci.

Micuța republică fostă sovietică este înghesuită între Ucraina și membrul UE România. Dezbinată politic, unii dintre alegători favorizează legături mai strânse cu UE sau chiar reunificarea cu România, în vreme ce alții preferă relații mai strânse cu Rusia.

UE a încheiat un acord pentru aprofundarea relațiilor comerciale și politice cu Moldova în 2014 și a copleșit-o cu ajutoare financiare, însă devine din ce în ce mai critică în privința mersului reformelor la Chișinău. Alegerile din februarie au rezultat într-un parlament blocat, deschizând calea unor luni de negocieri pentru formarea unei coaliții.

Vicepreședintele PDM Andrian Candu a declarat sâmbătă pentru Reuters că Dodon, fostul șef al partidului socialist, i-a abordat pe democrați cu o ofertă de coaliție, în condiții stabilite de Moscova.

Condițiile includeau un mai vechi plan de federalizare a Moldovei, prin care s-ar fi conferit o recunoaștere specială regiunii separatiste Transnistria, care vrea să se unească cu Rusia.

Opozanții planului afirmă că acesta i-ar conferi Transnistriei, și implicit Rusiei, un cuvânt mult prea greu de spus în privința felului în care e condusă Moldova.

Dodon a declarat că ideea federalizării vine de la Plahotniuc, aceasta fiind oferită Moscovei de către magnat în schimbul abandonării unor proceduri penale care-l privesc. Un comunicat rusesc a afirmat de asemenea că ideea vine de la Plahotniuc.