Tulcea: Balaurul dobrogean, cel mai mare şarpe din România, şi-a extins populaţia şi habitatele

Balaurul dobrogean, cel mai mare şarpe din România, şi-a extins populaţia cu 25% în ultimii 10 ani, dar şi habitatele din Parcul Naţional Munţii Măcinului (PNMM), lucru care demonstrează eficienţa restricţiilor impuse de Administraţia parcului pentru protejarea biodiversităţii, scrie Agerpres.

„Acest procent de 25% înseamnă foarte mult pentru noi, fiindcă în ţară populaţia acestei specii este în regresie. Am văzut exemplare din balaurul dobrogean în locuri în care nu speram să se întâmple, în extremitatea ariei protejate, ceea ce înseamnă că s-a eliminat un factor de stres, iar restricţiile impuse pentru desfăşurarea unor activităţi sunt eficiente”, a declarat directorul general al Administraţiei PNMM, Viorel Roşca.

Monitorizarea în ultimii 10 ani a evoluţiei exemplarelor din 15 specii a relevat, de asemenea, o creştere cu 20% a populaţiei de ţestoasă dobrogeană şi cu 50% a exemplarelor din specia şoimul dunărean, aflată pe „Lista roşie a speciilor pe cale de dispariţie”.

„Acum 10 ani aveam două cuiburi de şoim dunărean, iar în prezent avem patru cuiburi active”, a afirmat Roşca.

Toate cele 15 specii monitorizate înregistrează creşteri ale populaţiilor, însă la opt dintre acestea creşterile sunt mici.

„Mă bucură faptul că nu avem nicio regresie. În condiţiile în care presiunea antropică este în creştere, e un lucru bun chiar şi să menţii populaţiile actuale”, a precizat directorul general al Administraţiei PNMM.

Potrivit sursei, trei dintre exemplarele de balaur dobrogean din PNMM au lungimi de 2,5 metri, lucru foarte rar în România.

Balaurul dobrogean, Elaphe sauromates, este un şarpe neveninos care muşcă doar atunci când este atacat şi care îşi aplatizează capul pentru a părea mai fioros şi scoate un şuierat de intimidare a atacatorului. Culoarea lui este cafeniu închis sau brun roşcat pe un fond alb-gălbui, iar pe partea dorsală a corpului se diferenţiază patru şiruri longitudinale de pete mari cafenii.

Cu cele peste 3.450 de specii de floră şi faună, dar şi cu suprafeţe importante de vegetaţie stepică, Parcul Naţional Munţii Măcinului, declarat Rezervaţie a Biosferei în anul 1998, este singura zonă din Uniunea Europeană unde ecosistemele specifice zonei de stepă se întâlnesc alături de păduri submediteraneene şi balcanice. Munţii Măcinului au o deosebită importanţă între formaţiunile muntoase din România, fiind cei mai vechi munţi dintre aceştia.