Jucători dependenți și familiile lor reacționează după investigația Snoop, care a arătat încălcarea legislației privind autoexcluderea. Pentru prima dată, au fost identificați la intrarea în săli
În urma investigației, mai multe persoane afectate direct de dependența de jocuri și apropiați ai acestora au decis să-și spună povestea pentru site-ul independent Snoop.ro. Mărturiile lor arată cum atât adicția, cât și reglementarea defectuoasă a industriei îi lovesc nu doar pe cei bolnavi, ci și întregi rețele de oameni dragi și societatea în ansamblul ei.
- În urmă cu două săptămâni, Snoop a publicat o investigație care arăta cum companiile și Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc încălca legislația care le permite jucătorilor să se autoexcludă din sălile de joc.
- Mai mulți oameni spun că, în mai puțin de două săptămâni de la publicarea investigației, companiile au început să identifice jucătorii la intrarea în sălile de joc.
- Un tânăr care s-a autoexclus în februarie 2024 a fost pentru prima dată oprit să joace la începutul acestei săptămâni. Un altul, care joacă de 18 ani, spune că i s-a cerut prima dată buletinul la intrare – nu doar într-una, ci în mai multe săli de jocuri.
„Sunt un prost de 30 de ani”, a scris Lucian (52 de ani) într-un email către Snoop. „Joc de când mă știu, în special păcănele. Când eram copil, mă duceam cu ai mei pe litoral și trăgeam de manetă”. Anii au trecut și bucuria inocentă s-a transformat în dependență.
În ultimii 30 de ani, a calculat că a pierdut peste 2 milioane de euro. „Când existau cazinouri unde jucai cu crupierul”, dar și în pandemie, când juca la ruletă online. Bună parte din sumele pierdute au fost bani împrumutați de la cămătari, pe care apoi, ca să-l salveze, părinții și frații lui i-au returnat cu mare greutate. „Din banii lor ṣi din moṣteniri.”
Cât de mulți oameni suferă de dependența de jocuri de noroc în România?
În România, instituțiile nu au realizat niciun studiu legat de numărul dependenților sau persoanelor afectate de consumul problematic de jocuri de noroc..
Potrivit unei metanalize, realizate în septembrie 2023 pe 23 studii din perioada 2016-2022, prevalența dependenței de jocuri de noroc într-o populație este, în medie, de 1,3% în populația adultă (la care se mai adaugă 2,43% jucători la risc).
Calculând pentru România, asta ar însemna peste 200.000 de români afectați de dependență și încă aproximativ 400.000 cu consum problematic/la risc.
„Jocurile duc la minciuni pe care la un moment dat le crezi și tu”
Lucian are un loc de muncă stabil și un salariu peste medie: 12.000 lei. Însă pierde lunar la jocuri cea mai mare parte din acest venit. „Dacă reușesc să duc acasă 4.000 pe lună, să-i gestioneze nevastă-mea, e bine”. Restul sunt consumați de dependență, la pachet cu multe minciuni. „Soția știe că am jucat și speră că nu mai joc. Mă feresc și găsesc motive și mint”, mărturisește el.
„Minciuna în adicția de gambling (jocurile de noroc) e ca tusea în gripă”, spune psihologul clinician Viorel Roman. Ceilalți se sperie și stau departe, dacă sunt în situația de a putea. Cei afectați de dependență „sunt și oameni buni, sensibili, raționali, care își iubesc familiile, dar dependența are niște simptome care îndepărtează pe toată lumea, cum e minciuna”.
Mama unui jucător: „Dacă adun tot ce-a jucat în ani de zile, se face de-o casă”
Cristina este mama unui tânăr afectat de dependența de jocuri de noroc. Fiul ei Dan și-a dezvoltat adicția încă din adolescență. Companiile i-au permis să joace, deși era minor, povestește mama lui. Acum, la 30 de ani, bărbatul merge încă zilnic în săli.
Cristina a povestit, într-un interviu pentru Snoop, cum, deși fiul ei a depus încă din februarie 2024, cerere de autoexcludere, a fost lăsat să joace în continuare luni de zile.
Totuși, marți, Cristina a revenit mai optimistă. Pentru prima dată în aproape 5 luni, fiul ei a fost legitimat într-o sală de joc și i-a fost interzis accesul.
Prin ce trec aceste familii puteți citi astăzi pe Snoop.ro.
Poți susține presa independentă de investigație aici: https://snoop.ro/sustine/