Lansarea volumului Ioan Basarab, un domn roman la inceputurile Tarii Romanesti, la Libraria Carturesti

Volumul Ioan Basarab, un domn român la începuturile Țării Românești de Matei Cazacu și Dan Ioan Mureșan aparut la Editura Cartier va fi lansat marti, 24 septembrie de la ora 19.00 la Librăria Cărtureşti (Strada Pictor Arthur Verona 13-15).

La evenimentul de lansare alaturi de Matei Cazacu (istoric, autorul volumului) va participa Şerban Papacostea, profesor, membru al Academiei Române.

Potrivit prefatei cartii „Cititorul care va binevoi să parcurgă paginile acestei cărţi va descoperi la finele ei nu doar care a fost, potrivit surselor istorice, adevăratul nume al fondatorului Ţării Româneşti (Ioan Basarab), ci şi care au fost, potrivit aceloraşi izvoare, originea sa etnică (românească) şi confesiunea sa (ortodoxă, cu apropieri efemere de catolicism din motive politice şi matrimoniale)”.

Negru-Vodă şi „Feţele palide”. O critică a „teoriei cumane” a lui Neagu Djuvara

« „… Medievistica românească se află în prezent sub un asalt paraştiinţific similar celui la care sunt supuse de câteva decenii studiile clasice din ţară din partea curentului tracoman. Ambele discipline sunt confruntate, din direcţii diametral opuse, cu acuzaţii violente şi fără nuanţe din partea unor curente mai mult sau mai puţin structurate, ai căror membri nu s-au încumetat să parcurgă drumul dificil al unei formaţii în domeniu. Ele sunt vizate în bloc, fiind acuzate de falsificarea conştientă a trecutului, fie prin denaturarea rolului „strămoşilor” poporului român (traco-dacii) într-un caz, fie prin minimizarea contribuţiei alogene (turcice, mai precis cumane) în celălalt. Pentru unii, ea nu ar fi suficient de „patriotică”, pentru ceilalţi ea este, de la începuturile sale, definitiv marcată de un „naţionalism obtuz”.

În faţa acestor atacuri care subminează grav criteriile epistemologice recepte, ocupând ilegitim spaţiul de dialog între istorici şi publicul interesat de cunoaşterea trecutului, cei doi autori au decis să ia o poziţie tranşantă şi fără complezenţă. În paginile care urmează i se conferă criticii istorice dreptul deplin de cetate, cu scopul unic de a separa net între mistificare şi adevăr istoric. Cele două părţi ale lucrării îşi propun să conducă în mod convergent şi complementar un dublu demers de deconstrucţie şi reconstrucţie a dosarului factual şi interpretativ al complexei problematici a întemeierii Ţării Româneşti.” »

Matei CAZACU (n. 1946), istoric francez de origine română. Licenţiat al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti (1969), diplomat al École Nationale des Chartes din Paris (1977), doctor în istorie şi civilizaţia bizantină şi postbizantină al Universităţii Paris I Sorbonne Panthéon (1979), diplomat al École Pratique des Hautes Études (1984). Cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” din Bucureşti, apoi la Centre National de la Recherche Scientifique, Paris, conferenţiar la Sorbona şi la Institut National des Langues et Civilisations Orientales INALCO, Paris. Autor a peste o sută de studii ştiinţifice, printre cele mai recente volume: L’Histoire du prince Dracula en Europe centrale et orientale au XVe siècle, Geneva, 1988 (reed. 1996 şi 2006); Au Caucase. Russes et Tchétchènes, récits d’une guerre sans fin (1785-1996), Geneva, 1998; Histoire des Slaves orientaux. Bibliographie des sources historiques traduites en langues occidentales (Xe siècle -1689), Paris, 1998 (în colaborare); The Story of Romanian Gastronomy, Bucureşti, 1999; Des femmes sur les routes de l’Orient. Le voyage à Constantinople aux XVIIIe-XIXe siècles, Geneva, 1999; Basarabia, pământ românesc disputat între Est si Vest, 2 vol., Bucureşti, 2001 (în colaborare); Minuni, vedenii şi vise premonitorii în trecutul românesc, Bucureşti, 2003; România interbelică, Bucureşti, 2004; Dracula, Paris, Éditions Tallandier, 2004 (Premiul Thiers al Academiei Franceze); Gilles de Rais, Paris, 2005; România la 1900, Bucureşti, 2007; Un État en quête de nation. La République de Moldavie, Paris, 2010 (în colaborare); Frankenstein, Paris, 2011 (în colaborare).

Dan Ioan MUREŞAN (n. 1974), istoric francez de origine română. Licenţiat al Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (1998), doctor în istorie al École des Hautes Études en Sciences Sociales din Paris (2005) cu lucrarea Le Patriarcat de Constantinople et les Principautés Roumaines. Droit nomocanonique et idéologie politique (XIVe –XVIe siècles). Cercetător ataşat Centrului de Studii Bizantine, Neoelenice şi Sud-Est Europene al EHESS, a coeditat volumele Le Patriarcat œcuménique de Constantinople aux XIVe-XVIe siècles: rupture et continuité, Paris, 2007, şi Pour l’amour de Byzance, Frankfurt am Main, 2013. Autor a peste 30 de studii ştiinţifice.