Liderii pro-democrație din Hong Kong, condamnați la închisoare

Un tribunal din Hong Kong a condamnat 45 de activiști pro-democrație la închisoare de până la 10 ani de închisoare în baza noii legi a securităţii, într-o încercare de a elimina orice formă de dizidență. Cei implicați fac parte din lotul „Hong Kong 47”, format din 47 de persoane arestate în ianuarie 2021 și acuzate de acțiuni subversive.

Unul din lideri, Benny Tai a primit 10 ani de închisoare, cea mai grea pedeapsă, instanța declarând că el a fost „infractorul principal” în organizarea unor alegeri primare neoficiale în 2020.

Ceilalți inculpați au primit pedepse cuprinse între patru și opt ani. Joshua Wong, un fost organizator de proteste studențești, a fost condamnat la peste patru ani de închisoare, în timp ce Gordon Ng, cetățean australian, a primit mai bine de șapte ani.

Aceștia sunt acuzați că au încercat să „răstoarne” guvernul solicitând alegeri în 2020 pentru a alege candidații opoziției, potrivit BBC.

Șaisprezece dintre ei au pledat nevinovați – dacă vor fi găsiți vinovați, ar putea risca închisoare pe viață. Restul de 31 au pledat vinovați.

Grupul – cunoscut sub numele de Hong Kong 47 – a fost pus sub acuzare în 2021 și de atunci se află în arest. Procesul a început abia la începutul anului trecut, dar a cunoscut întârzieri repetate.

Acesta este privit ca un test privind legea securității naționale din Hong Kong, care a dus la arestarea a peste 250 de persoane. Criticii spun că legea impusă de Beijing a fost folosită pentru a zdrobi disidența, în timp ce China o apără ca fiind necesară pentru stabilitatea în zonă.

Cine sunt cei din Hong Kong 47?

Unii sunt bine cunoscuți publicului, inclusiv parlamentari din opoziție – Claudia Mo, Helena Wong și Kwok ka-ki – fiind considerați simboluri ale protestelor pro-democrație din 2014 care au zguduit Hong Kong – Joshua Wong și Benny Tai.

Dar mulți precum Owen Chow, Ventus Lau și Tiffany Yuen reprezintă o nouă generație de activiști. Ei s-au numărat printre sutele care au luat cu asalt consiliul legislativ al orașului în iulie 2019, eveniment decisiv în protestele din 2019-2020.

Apoi, mai sunt cei care nu au fost implicați în politică, dar au fost atrași de protestele din 2019 – asistenți sociali precum Hendrick Lui, antreprenori precum Mike Lam și o fostă asistentă, Winnie Yu.

De ce este atât de controversată Legea Securității Naționale?

În 2020, China a introdus Legea securității naționale (NSL) pentru teritoriul său din Hong Kong, modificând consistent drepturile rezidenților de acolo.

Autoritățile de la Beijing și Hong Kong au susținut că legea este necesară pentru a menține pacea și stabilitatea în oraș. Dar criticii spun că a provocat „sfârșitul Hong Kong-ului”, așa cum era cunoscut, și a reprimat libertatea de exprimare și criticile la adresa politicii.

În acest an, autoritățile din Hong Kong au impus și o a doua lege de securitate, cunoscută sub numele de Articolul 23. Această lege redefinește trădarea, răzvrătirea și secretele de stat și permite desfășurarea proceselor în spatele ușilor închise.