Proiect USR-PLUS: Orice act sexual cu un minor sub 14 ani să fie încadrat direct la infracțiunea de viol

​Parlamentarii USR-PLUS au depus miercuri un proiect de lege prin care orice act sexual cu un minor sub 14 ani va fi încadrat în mod sigur la infracțiunea de viol, prin care inițiatorii doresc să se elimine acele situații în care inculpații pot primi pedepse cu suspendare.

„Odată ce această lege va fi adoptată în România, automat orice act sexual cu un minor sub 14 ani va fi considerat viol, cu o singură excepție, când între cei doi există o diferență de 3 ani. Dacă până acum aveam condamnări doar pentru 3.000 de cazuri din 18.000 de sesizări ale unor infracțiuni sexuale cu victime minore, condamnări pentru infracțiuni mai puțin grave, precum actul sexual cu un minor, odată cu adoptarea acestei legi va crește și gravitatea pedepselor prin încadrarea diferită a faptelor”, declară Andrei Lupu, deputat USR PLUS și membru al Comisiei Juridice din Camera Deputaților, citat în comunicatul de presă.

Potrivit celor de la USR-PLUS, în ultimii 5 ani, 2.037 de dosare cu privire la infracțiunea de act sexual cu un minor au ajuns în instanțele românești, în aproximativ 50% dintre acestea victimele având vârsta sub 15 ani. În aceeași perioadă, au fost judecate 355 de dosare de viol în care victima avea sub 16 ani.

Reiese așadar faptul că majoritatea actelor sexuale cu un minor sunt încadrate ca acte sexuale consimțite și nu ca infracțiune de viol. Totodată, jurisprudența a arătat că, dacă există urme ale constrângerii fizice, fapta este încadrată ca infracțiune de viol, iar dacă nu, ca act sexual cu minor, notează inițiatorii.

În puține cazuri se iau în considerare factori secundari, precum posibilitatea existenței constrângerii psihice sau inabilitatea victimei de a înțelege în întregime consecințele deciziilor sale, mai spun aceștia.

Inițiatorii amintesc de condamnarea statului român la CEDO în 2016, când România a intrat într-un proces de supraveghere pentru incapacitatea de a dezvolta o practică judiciară consacrată și uniformă în legătură cu noțiunea de consimțământ în cazurile de infracțiuni sexuale cu minori.

Potrivit acestora, raportul Inspecției Judiciare din 2021 vine și reiterează concluzia CEDO din 2016 și anume ca nu există o practică consacrată și uniformă în legătură cu noțiunea de consimțământ în cazurile de infracțiuni sexuale cu victime minore.

În funcție de parchetul sau instanța la care ajunge cazul unei victime cu vârsta sub 12 ani, el poate fi judecat fie ca act sexual cu minor fie ca viol.

„Studiile demonstrează că un copil cu vârsta între 11 și 14 ani nu are capacitatea să înțeleagă implicațiile și consecințele unui act sexual, deci nu își poate exprima consimțământul în mod real în fața unor agresori cu vârste de 3 ori mai mari decât el. Este necesară modificarea Codului Penal astfel încât să nu mai existe posibilitatea ca infracțiunea de viol asupra unui minor sub 14 ani să fie preschimbată în infracțiunea de act sexual cu un minor și un copil de 11 ani sa fie violat de un adult de 52 de ani, iar instanța să considere că avem de-a face cu un consimțământ al acelui copil. Am depus acest proiect tocmai pentru a ne asigura că violatorii nu vor mai primi pedepse cu suspendare, iar situațiii precum cea expusă mai sus nu vor mai exista. Este de datoria noastră sa ne protejăm copiii, iar agresorii sexuali trebuie pedepsiți drastic în orice context, cu atât mai mult atunci când e vorba de pedofilie”, afirmă Monica Berescu, deputat USR PLUS și unul dintre inițiatorii proiectului de lege.

„În continuare, ​​3 din 4 cazuri de acte sexuale cu victime copii sunt judecate în instanțele românești ca fapte consimțite, ceea ce reflectă o realitate cruntă a modului în care șansele copiilor la dreptate sunt diluate în deciziile judecătorești. Practica europeană aplică deja pedepse mai aspre agresorilor care abuzează sexual un minor sub 15 ani, exemple fiind Germania și Franța”, afirmă și Anca Dragu, senatoare USR PLUS și președinta Senatului.

Potrivit deputatei Oana Toiu, propunerea legislativă este parte a unui „pachet mai larg, în lucru în baza propunerilor organizațiilor neguvernamentale și cu componente esențiale de prevenție.”