Mitul Vama s-a dărâmat/ A venit Marea și l-a luat/ desenăm altul în nisip, pe jos / Că e mai trainic și mai frumos. Despre Nicu Covaci, șutul la oase dat drogatului și Vama Veche 2024

Aseară s-a dezbătut mult în noapte despre Nicu Covaci. S-a cântat în draci Phoenix și la Canapele și cu Jaguarul, în față la Bibi. Nicu a rupt maul zilelor de la Vamă – 2 Mai. Plaja aici e dominată de comersanți cu 50 de lei șezlongul. Iar cine le strică afacerea își iau un șut în plex și e socotit “drogat”. Sunt drogați și bețivi și ce bine că e așa. Se trăiește cu capul în Mare și în nori. E un amestec din ce se crede că a fost și ce nu va mai fi. Se trăiește mitul Vămii Vechi.

Aș începe cu Jaguarul pentru că a cântat Phoenix în timp ce vestea morții lui Nicu Covaci a bântuit lumea.

Iată-l aici într-un “cargo”, “In seara asta vreau sa beau”, “sparge paharul” pentru neființa lui Nicu Covaci.

Ce-i cu Nicu Covaci, vorbesc cu Vamaioții: “îl cântăm până când om muri și noi”

“Ne-a însoțit viața amărâtă pe care o duceam” (Gică), “Uite-l că trăiește, îl cântăm până când om muri și noi” (Mirel), “A fugit în Occident într-o boxă de muzică, noi ne-am retras în Vamă să-l auzim mai bine. Vin la Vamă din anii când Phonicșii au plecat, sunt tot aici de atunci.”(Constantin) “I-au zis că a făcut muzică cum vroia Ceaușescu, inspirată din folclor, dar ce știu idioții ce e muzica, ce știu cretinii cum era pe vremea lui Ceaușescu? Ascultați Vama, toți pierde vară ăștia cântă Phoenix, fie că e din Baniciu, fie că e din Nicu. Sunt prietenii noștri și nimeni niciodată nu înțelege prietenia.” (Marian)

Ăsta e mitul Covaci. Ăsta e mitul Vamă

Se întâmplă ceva miraculos la Vamă și 2 Mai. Deși, este clar că locurile astea sunt distruse de comersanți și obsesia lor de a câștiga, lumea vine ca un magnet. E atât de multă puștime aici! E atât de multă lume care a fost în Vama de altădată și vine țintă tot aici! E cu copil și nepot de mână. E atât de multă lume care a visat o viață Vama și acum în sfârșit ating Vama. Se dansează și se bea până-n zori. Mulți nici nu văd plaja treji sau pe zi, trăind ca licuricii, ca luceferii. Ei vor Vama s-o trăiască cum se trăiește în basme. Trăiesc mitul, nu trăiesc realitatea. Uite, e ca-n fresca asta de pe “La Frontiera”.

Dar simbolul acestui mit este cântecul. Sunt atâția cântăreți care au venit aici să cânte și să trăiască Vama. Să fie în Mit. Uite-i pe câțiva. Într-un mit dacă nu-i cântec, nu e nimic.

Să privim în jur: Comerț ș-un șut în coaste drogaților

Uite cum arată Vama, pe trezie. O invazie de comerț necontrolat. Un bazar nenorocit. Prețuri nesimțite. Un joc cu focul (e marele Oțet fachirul). O terapie. 

Simbolul acestei lumi plină de hainie nu e doar prețul la mâncare ca-n București, Iași, Cluj. Preț nemilos. E aroganța aia: n-ai bani, n-ai ce căuta. Care se regăsește în două gesturi neomenești.

Este gestul de ieri de pe plajă. Un vamaiot dormea printre umbrele. Uitat de noapte, adormit de dimineață. Om al zorilor. Proprietarul umbrelelor vine, urlă și-i trage un șut: „Drogatule! Marș de aici!” Omul era năuc. Adormise pe plajă și acum, la ora 9-10, rămăsese uitat acolo, printre șezlongurile scumpe (50 de lei / 60 weekend – la închiriat). Cei care trăiesc mitul sunt dați afară cu un șut de către stăpânii banilor. Sunt vremuri sălbatice. Vrei mit? Du-te și trăiește-l, dar nu aici, unde se fac bani, frate! Omul lovit nu era drogat, era doar năuc. Era amețit de somnul liber de la Vamă.

La un restaurant tot un vamaiot ceruse o strachină cu apă pentru câinele lui. A fost dat afară cu urlete spre deranjul plătitorilor de 25 de lei porția de hamsie. E război în Vamă între bănuți și bani.

E-coli?

Se știe că igiena nu este cea mai bună în Vamă. Încă e studențește: se stă la gazde cu duș în curte, se doarme la cort, se doarme pe malul Mării… Un mit tocmai de asta este mit că nu se construiește pe igienă exemplară. A veni la Vamă înseamnă a te lăsa Vămii, a avea grijă Vama de tine. Și Vama, acest capăt al lumii, te spală că are o mare generoasă. Sau mergi la Corsarul și faci duș pe doi lei.

Și Vama are grijă de tine că are plaje unde poți dormi. Și Vama are încă tufișuri unde-ti poți deșerta mațele, are poteci unde poți voma. De asta e un mit. Vama acoperă aceste urme de bună dispoziție. Un mit conține și prima iubire și prima vomă. Și primul deșertat de mațe este memorabil. Pentru că toate astea sunt aventuri. Nivelul de e-coli din apa mării însoțește mitul, declară DSP Constanța. Nu e nicio îngrijorare la Vamă. Sunt aici generații și nu toți se deșeartă în Marea Neagră. Uite-i pe corporatiști, uite-i pe bunici vamaioți cu nepoți, uite-i pe cei care au vrut Vama de o viață și acum și-o permit. Uite-i pe puștii liberi trăind visul Vămii dintotdeauna.

Și nu mai este decât noaptea bagabonțeala de altădată

Libertatea se ascunde, apare noaptea, când fiecare om care a supraviețuit zilei, o cuprinde și urlă: Vamă-libertate-vamă-libertate. O dată ce restul lumii se duce la culcare, cei câțiva liberi își trăiesc beția, drogul, mitologia. Și bine fac, bine găsesc. Șuvițe și bărbi împletite, tatuaj, ineluș de rocker sau prințesă, pită de 15 lei la 4 dimineața. Trai cu un „răhățel glazurat” și un porumb fiert/pe plită. Băutură cât cuprinde. Și prins soare la răsărit pe „de un picior”.

Repet: Niciun crocodil nu poate strica mitul Vămii Vechi. Un mit moare poate la 70 lei ciorba de fasole (acum e 35 la Hambar). Dar mai sigur moare când nu va mai veni în Vamă niciun puști, fără bagaje, fără mașină. Se va spulbera când nu va mai veni puștiul acesta care să se așeze așa, în față la Bibi cu un carton: „Îmi dai 5 lei îți spun o poveste!”

ALTE VACANȚE MIRACULOASE:

Vama Veche de altădată. Beții frumoase. Aventuri de noapte. Înot printre alge fosforescente și stele căzătoare

Hai cu Tomescu! De pe Everest la Hobița. De la Ghimeș-Făget la Cabana Caraiman

Poți „trage de coadă” balenele. Hai la Baja California, cu Alec Bălășescu