Hai cu Tomescu! De pe Everest la Hobița. De la Ghimeș-Făget la Cabana Caraiman
E vară, e vreme de fugit de acasă. Uite, idei de la Alexandru Tomescu, omul care cântă pe vioara Stradivarius. Tomescu își face de ani de zile, din vacanță, Turneu. Deci, uite vacanță: mergi după Stradivarius.
Haideți cu Tomescu în vacanță, da, să-l ascultați cântând Bach!
Prin locuri stranii. A fost în Nepal. Va fi la Ghimeş, la Mihăileni, pe Siret, Hobiţa, la Cabana Caraiman. Ăsta-i Tomescu, hai cu el în vacanță! Până pe 16 iulie ai inspirație. Din Turneul Stradivarius.
Tomescu: Sunt la conacul Ghyca de lângă Focșani, la Cotești. E spectaculos. Ce să zic? Nu te aștepți să găsești așa ceva pe aici. Sunt aici pentru a concerta la Focșani, apoi merg la Ghimeș.
Istodor: De ce-ți alegi pentru turneul Stradivarius doar locuri de care au auzit doar mierlele și porumbeii?
Tocmai din cauza asta, pentru că n-a auzit nimeni de ele. Trebuie să merg să cânt acolo, ca să le fac cunoscute. Eu cred în aceste locuri din România. Iar calea asta culturală este calea de a le face cunoscute. E prilejul de a fi împreună, de a ne construi o identitate împreună.
Ce se întâmplă acolo în Ghimeș, frate, n-am auzit în viața mea de Ghimeș.
În Ghimeș nu sunt doar concertele mele, aici sunt spectacole de teatru, de muzici tradiționale. Sunt Festivaluri. Faptul că tu nu știi de Ghimeș nu înseamnă că nu există. Ghimeș-Făget e pe Valea Trotuşului și aici inima locului e Damian Pal.
Și tu ce faci acolo, când ești în Turneu? Aterizezi într-un loc, ai timp să-l vizitezi?
Păi, ca să fiu sincer. Eu profit acum de timpul EURO24. Gazdele se uită la fotbal, eu studiez. Studiez deci în timpul meciului de fotbal. Știu ce se întâmplă la meci, reacția spectatorilor se aude prin pereți, dar eu studiez. Oricât de mult am pregătit Concertul, am concertat la Constanța zilele trecute și durata totală e un pic mai mare decât estimasem eu inițial. E o provocare. În primul rând din punct de vedere fizic. A fost foarte cald pentru spectatori. Pe mine după 10 mine curgeau apele ca la saună. Încerc cumva să optimizez concertul, fără să-i reduc calitatea.
Dar ai timp să vezi locul, să vizitezi locurile astea, pe care, pe unde mergi?
Viața mea de turneu, cu șase concerte pe săptămână, este de astronaut. Sunt foarte riguros și cu odihna și cu masa ca să pot da absolut tot ce pot în concertul următor. Pentru asta mă pregătesc un an de zile. Nu pot dezamăgi niciun spectator. Mai ales că împărtășesc prin locurile de care ai spus programe inedite. Îmi plac chestiile astea de pionierat. Dar eu știu aceste locuri, mi-am făcut ierni acolo. deci, nu sunt locuri pe care nu le cunosc. Revin mereu cu bucurie și mi le fac cunoscute.
Păi, spectatorii ce să facă? Te laudă, că rar coboară urși ca tine pe lumea lor.
Pe mine laudele nu mă opresc să văd cum am cântat. Și eu știu cel mai bine cât de bine am cântat și cât de bine aș putea să cânt data viitoare. Și la asta mă raportez. Mi-a plăcut, de exemplu, că la Constanța, foarte mulți spectatori și-au amintit de Integrala Bach pentru vioară și soloul pe care l-am făcut acum 11 ani.
Turneul Stradivarius este vacanța ta.
Să știi că într-un fel este o vacanță. Nu mai am nicio grijă. totul e organizat la minut. Unde și când mănânc, unde dorm. Este un fel de vacanță. Partea cea mai obositoare într-un turneu este drumul. Avem sponsori generoși. Avem mașini excepționale. Dar drumurile în România sunt mizerabile. Și ți-o spun în cunoștință de cauză. Știu drumurile României. În fiecare an “fac” România. Oboseala cea mare este dată de faptul că nu avem autostrăzi.
Ce faci pe drumurile astea mizerabile?
Eu îl am de mult timp pe Știucă, însoțitorul viorii Stradivarius. Ne cunoaștem de atâția ani. Lucrăm împreună de atâta vreme și am făcut atâtea zeci de spectacole împreună. Ascultăm podcasturi, muzică, vorbim câte-n lună și-n stele. Acest om habar n-avea de muzica clasică. Acest om a ajuns să fie un cunoscător într-ale muzicii cum rar cunosc. La un moment dat când cântam cu un pianist, nu aveam pe cine să întoarcă paginile. Știucă l-a salvat, deși nu știe să citească notele. Secretul era că urmarea privirea pianistului și când aceasta ajungea la capăt, pac întorcea foaia partiturii.
Vei ajunge la tine la Caraiman, la cabană.
Vreau la Caraiman să închid cercul, pe care l-am deschis cu Everestul. Concertul Stradivarius a început în Nepal.
Dumnezeule, ce ai făcut pe acolo?
M-am dus ca la un fel de Disneyland acolo. Am vrut să văd cu ochii mei. Îți zic eu nu e genul de vacanță în care să mergi să te relaxezi sau să te odihnești. E foarte inconfortabil, foarte obositor, foarte riscant. Dacă nu te aclimatizezi poți să clachezi, poți să te îmbolnăvești. Cu Everestul nu e de glumit. Și se merge și se merge așa săptămâni întregi. Și într-adevăr, după o săptămână, am ajuns să mă întreb eu ce caut aici? De ce am venit aici? Așa de curiozitate? Păi, e o prostie, Curiozitatea te poate costa viața. Dincolo de orice întrebare, dincolo de disconfortul ăsta fizic, frumusețea munților e inegalabilă. Am fost acolo, pe Everest, am cântat. Am suferit fizic răul, dar vreau să mă întorc acolo să mă asigur că a fost real.
Mergi la Cabana ta în Turneu, la Caraiman.
Da, acolo chiar va fi vacanță. Am întâlnit un om providențial. Pe Florin Codleanu, bucătar profesionist, dar și scriitor, pictor. Suntem suflete artistice amândoi. El a stat iarna acolo și abia aștept acum să-l revăd. Când ajung la Caraiman vreau să mă odihnesc. Liniștea de acolo nu se compară cu nimic altceva pe lume. Ești în altă dimensiune.
Ce-ți pregătește Florin?
Fasole bătute cu usturoi. Și brânzeturi. A găsit niște brânze delicioase, de la ciobanii locului.
Te duci, văd și la Hobița lui Brâncuși. Și la Mihăileniul lui Enescu.
Mie îmi plac foarte mult casele astea vechi. Este încă vibrația creatorilor acolo. Îl simți pe Brâncuși, pe Enescu. Și vine foarte multă lume acolo din localitățile învecinate. E un veritabil turism cultural. Vin oameni de la distanță, vin uneori și în localități diferite, la același program. În fiecare loc e altă energie, alt sunet, altă sonoritate, altfel funcționează vioara.
Anul ăsta e Bach. e plictisitor oricum.
Bach e plictisitor când e cântat prost. Bach are o muzică senzațională, o muzică de care nu te mai saturi. Știi că mie îmi plac provocările, așa că nu este Bach plicticos. Mă tem mereu de mine, de limitele mele, să știi.
TURNEUL STRADIVARIUS
Constanţa, Biserica „Sfântul Anton de Padova”, 25 iunie/ Focşani, Muzeul Viei şi Vinului”, 27 iunie/ Ghimeş – Palanca/Bacău, Biserica Romano-Catolică, 28 iunie/ Mihăileni/Botoşani, Căminul Cultural, 29 iunie/ Siret/Suceava, Biserica Romano-Catolică „Naşterea Sfintei Fecioare Maria”, 29 iunie/Piatra-Neamţ, Biserica Romano-Catolică „Sfântul Iosif Muncitorul”, 30 iunie/ Cluj-Napoca, Catedrala Romano-Catolică „Sfântul Mihail”, 2 iulie/Oradea, Catedrala Greco-Catolică „Sfântul Nicolae”, 3 iulie/ Arad, Biserica Romano-Catolică „Sfântul Anton de Padova”, 4 iulie/Sebeş/Alba, Catedrala Lutherană Reformată, 5 iulie/Mediaş, Catedrala Evanghelică „Sfânta Margareta”, 6 iulie/ Sibiu, Catedrala Evanghelică „Sfânta Maria”, 7 iulie/Hobiţa/Gorj, Casa Memorială ” Constantin Brâncuşi”, 9 iulie/Câmpulung Muscel, Catedrala Romano-Catolică „Sfântul Iacob”, 10 iulie/ Braşov, Biserica Neagră, 11 iulie/Cabana Caraiman/Buşteni, 13 iulie/Bucureşti, Catedrala „Sfântul Iosif”, 15 iulie şi Cotroceni, 16 iulie.