Vulnerabilitățile Rusiei pe care Occidentul nu le exploatează. „E cea mai mare problemă cu care se confruntă Ucraina”, spune Kuleba
Președintele rus Vladimir Putin are multe vulnerabilități în ceea ce privește eficiența războiului său contra Ucrainei, vulnerabilități pe care Occidentul nu a reușit să le exploateze din teama de escaladare a conflictului, spune Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Această teamă este indicată și de oficialii de la Kiev drept „cea mai mare problemă a Ucrainei”.
ISW susține că Rusiei i s-a dat timp să se adapteze atât problemelor de pe frontul din Ucraina, cât și sancțiunilor care i-au fost impuse de către Occident. Acest lucru l-a făcut să răbufnească și pe ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, într-o discuție avută miercuri cu omologul său din Polonia, Radoslaw Sikorski.
Revolta lui Kuleba
„Chiar de la începutul invaziei pe scară largă, cea mai mare problemă cu care se confruntă Ucraina este dominaţia conceptului de escaladare în procesul decizional al partenerilor noştri”, a spus Kuleba, potrivit Agerpres.
Kievul presează Occidentul să îi pună la dispoziţie rachete cu rază lungă de acţiune şi să autorizeze lovirea unor ţinte adânc în teritoriul Rusiei. De asemenea, vrea ajutor pentru doborârea de pe teritoriul unor state vecine a rachetelor ruseşti.
„Războiul este întotdeauna despre o mulţime de logistică: bani, arme, resurse, dar problemele reale sunt întotdeauna aici, în cap”, a afirmat ministrul ucrainean de Externe.
Remarcile sale vin la o zi după ce şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a spus că Occidentul se joacă cu focul permițând Ucrainei să lovească adânc în Rusia cu rachete occidentale şi a avertizat Statele Unite că un al Treilea Război Mondial nu se va limita la Europa, scrie Reuters.
La rândul său, ministrul de Externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, a afirmat că, în timp ce Rusia foloseşte arme cu rază lungă împotriva Ucrainei, aliaţii ar trebui „să lase Ucraina să lupte cu orice are, cu orice le-am livrat şi haideţi să le livrăm şi mai multe”.
Deciziile lente ale Occidentului dau timp Rusiei
Prudența excesivă a lumii occidentale este menționată și în studiul ISW intitulat. „Putin este vulnerabil: politicile occidentale maschează slăbiciunea rusească”.
„Dacă Vestul ar fi accelerat sprijinul militar pentru Ucraina și ar fi plănuit operațiuni succesive după înfrângerea rusească în bătălia de la Kiev din primăvara lui 2022 sau chiar după apogeul ofensivei ruse la Severodonețk din vara acelui an, Ucraina ar fi fost mult mai aproape de o pace durabilă decât este astăzi”, se spune în studiul scris de Natalia Bugaiova.
În schimb, furnizarea treptată de echipament militar a pus capăt elanului ucrainean și a dat Rusiei un triplu avantaj: șansa construirii unei apărări în adâncime care a afectat contraofensiva ucraineană din 2023, șansa pentru Kremlin de a-și disemina propaganda pe plan extern și reducerea presiunii interne asupra lui Putin.
Un reproș special este adus SUA din cauza dezbaterilor de la Washington privind autorizarea folosirii armamentului american în profunzimea teritoriului rus.
„Dau timp Kremlinului să izoleze Rusia de distrugeri. Rusia și-a mutat dotările aeriene aflata în raza rachetelor ATACMS către baze aeriene mai îndepărtate pentru a le proteja față de o potențială schimbare de politică în favoarea Ucrainei. Șocul utilizării noilor capabilități ar avea efecte mai mare dacă Occidenul nu ar mai anunța sau scurge informațiile privind livrarea de armament sofisticat pentru Ucraina, în condițiile în care armata rusă rămâne lentă în a-și adapta poziția la noi amenințări”, se spune în studiul ISW.
Institutul susține că Putin și generalii săi s-au dovedit destul de rigizi în a se adapta schimbărilor, însă au făcut-o dacă au avut suficient timp la dispoziție. După ce a eșuat invazia din 2022 care ar fi trebuit să dureze doar trei zile, Putin a continuat să încerce obținerea unor obiective maximale cu forțe insuficiente și a ordonat mobilizarea abia după retragerea în fugă a forțelor rusești din Harkov în septembrie 2022. De asemenea, a durat un an pentru ca economia rusă să fie pusă pe picior de război, la care se adaugă reacția lentă la ofensiva ucraineană din Kursk.
Riscurile reale pentru Putin au apărut doar atunci când a fost supus unei presiuni puternice. Înfrângerile din toamna lui 2022 au creat o isterie în presa rusă și pe rețelele sociale, iar retragerea din regiunea Harkov și din orașul Herson au dus finalmente la rebeliunea șefului Wagner, Evgheni Prigojin, în 2023.
Unde ar putea fi lovită Rusia
O altă vulnerabilitate majoră este că Rusia depinde de mulți factori în ce privește capacitatea sa de a duce un război, iar autoarea enumeră câtea dintre ele:
- Rusia depinde de Belarus pentru a ataca Ucraina din nord
- Rusia depinde de rutele comerciale externe și de intermediari pentru a vinde bunuri supuse sancțiunilor
- Rusia depinde de tehnologie străină pentru a produce armament sofisticat
- Rusia depinde de Coreea de Nord și Iran pentru a compensa lipsurile de material
- Rusia depinde de „flote fantomă” pentru a-și transporta resursele energetice
- Rusia depinde de decizia SUA de a acorda impunitate teritoriului său de pe care poate ataca Ucraina, fără să i se poată riposta
- Kremlinul depinde de alegerea Occidentului de a nu-i expulza pe agenții de influență ruși sau care aduc venituri Rusiei, precum compania de stat din domeniul nuclear Rosatom.
Presiunile pe aceste direcții ar putea crea dificultăți unei Rusii care nu s-a dovedit foarte rapidă în reacții: a avut nevoie de 6 ani pentru ca Belarus să devină o bază de operații a armatei ruse, a avut nevoie de mai multe luni pentru a crea în Tatarstan fabrica de drone împreună cu Iranul ș.a. Dacă cele două state ar fi supuse concomitent unei presiuni mai mari, este îndoielnic că Rusia ar mai putea trimite Iranului sistemele de rachete de care are nevoie în condițiile în care regimul de la Teheran se pregătește de o escaladare a ostilităților cu Israel.
„Kremlinul își înstrăinează chiar și partenerii apropiați. Oficiali și propagandiști ai Kremlinului au amenințat Armenia și Kazahstan dacă vreuna dintre ele s-ar îndepărta de Rusia (…) Parteneriatele rusești care sunt pur tranzacționale sunt și ele supuse riscului. Capacitatea Rusiei de a furnizat bunuri, precum exporturi de natură militară, se va diminua dacă Occidentul ar determina epuizarea resurselor rusești. Grăbirea eșecului rus în Ucraina ar accelera procesul prin care alte state se distanțează de Kremlin”, se mai spune în studiul ISW.
La asta se adaugă noi provocări interne. Ascensiunea ultranaționalismului rusesc, de care Putin are nevoie pentru a-i mobiliza pe ruși în sprijinul războiului, are și un revers al medaliei: riscă să înstrăineze minoritățile naționale, care au fost țintele predilecte ale campaniei de recrutare.
În consecință, Occidentul ar trebui să înarmeze și mai mult Ucraina și să introducă sancțiuni și mai severe care să nu dea timp Rusiei să aplice noi tehnice de evitare a lor pentru a amplifica brusc stresul la care este supus atât Vladimir Putin, cât și societatea rusă în ansamblu.
INTERVIURILE HotNews.ro