Cum a afectat seceta sistemul energetic național – stocarea și SMR-urile o soluție pe termen mediu!

De ce armamentul se achizitionează sub CSAT și instalațiile de stocare de mare capacitate, instalațiile pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavoda sau tehnologia și instalațiile SMR-urilor, nu? România nu poate funcționa fără energie sau cu energie scumpă, scrie pe Contributors.ro Cosmin Gabriel Păcuraru, consultant pe probleme de securitate energetică.

Vara lui 2024 a fost caldă și secetoasă. Sistemul energetic național a fost solicitat la maxim din cauza intării în funcțiune a aparatelor de condiționat aerul. Nu este prima dată când ne-a trecut glonțul pe la ureche!

Facem o comparație cu vara anului 2023 pentru a vedea ce s-a întâmplat de fapt în echilibul dintre consum și producție plus importuri. Astfel, am luat din site-ul Transelectrica datele aferente 1 iunie – 31 august din 2023 și 2024.

Fig. 1 – Diferețele consum – producție între verile 2023 – 2024 (date din Transelectrica.ro)

Observăm că există o creștere a consumului de aproape 0,5 TWh în cele trei luni de vară și o scădere a producției cu 1,7 TWh. Explicația este următoarea: consumul a crescut datorită folosirii instalatiilor de răcire a aerului, deoarece au fost înregistrate mai multe zile la rând temperaturi de peste 40 de grade în special în regiunile Muntenia și Moldova.

Fig. 2 – Temperaturile lunii iulie 2024 în București (sursa – meteoblue.com)

Fig. 3 – Temperaturile lunii iulie 2023 în București (sursa – meteoblue.com)

Analizând mixul de producție de energie electrică dintre cele două veri observăm o scădere a producției din hidro de aproape 33%, de la 5 TWh la 3,36 TWh.

Fig. 4 – Producția pe tipuri de combustibili în verile 2023 – 2024 (date din Transelectrica.ro)

Cunoscând că rolul hidrocentralelor este de a acoperi vârfurile de sarcină concluzionăm că nu au avut destulă apă pentru a fi turbinată. Lipsa apei este dată în primul rând de secetă. Cel mai important producător național de energie electrică în 2023 a fost Hidroelectrica. Iar cele mai importante hidrocentrale sunt cele de pe Dunăre, adică Portile de Fier I și II.

Fig. 5 – Mixul de consum pentru 2023 (date din Transelectrica.ro)

În 2023, producția hidrocentralelor a acoperit 31% din consum. În 2024 producția de energie electrică probabil va fi mai mică.

Al doilea motiv este acela că Hidroelectrica a acoperit și o mare parte de producție în bandă, substituindu-se capacităților securitare, în special cele pe carbune și gaz, ceea ce a făcut ca lacurile de acumulare să nu fie capabile să acopere cererea de apă a hidrocentralelor. Știm că un MWh produs de Hidroelectrica are un preț de producție de aproximativ 100 de lei. Cu alte cuvinte statul român a preferat să producă inconștient prin hidrocentralele care trebuiau să acopere vârfurile de sarcină, motivația fiind ca Hidroelectrica să producă profit, care în mare parte întră la bugetul statului.

Al treilea motiv, de care puține persoane amintesc, este acela că aceste lacuri de acumulare sunt nedecolmatate de 30 de ani. Într-un raport al Transelectrica de acum câțiva ani se spune că aproximativ 30% din capacitatea lacurilor de acumulare este ocupată de mâl și alte reziduri.

Mai observăm că Nuclearelectrica a produs mai puțin cu aproximativ 13% în vara lui 2024 decât în vara lui 2023. Motivul ar putea fi programarea reviziilor la cele două reactoare în aceste luni și posibil ca cele două deconectări accidentale au contribuit la scăderea producției.  

Lipsa capacităților de generare hidro a fost suplinită în mică măsură de producția din cărbune și gaz. Pentru cărbune lucrurile sunt clare: acesta trebuie redus din mixul electro-energetic, conform cu politicile Uniunii Europene și cu angajamentele României. Cu toate acestea, producția de energie din cărbune a crescut de la 1,95 TWH la 1,97 TWh pe aceste trei luni.

La gaz lucrurile se schimbă deoarece termocentralele pe gaz sunt în cogenerare, ceea ce înseamnă că producția de energie electrică este condiționată de producția de energie termică. Cum vara singura cerința de energie termică este cea pentru producția de apă caldă pentru populație, este destul de greu de a creste producția de energie electrică deoarece multe din termocentrale romînești sunt construite pe tehnologia veche a anilor ’60 – ’80. Lipsa capacităților de producție a dus ca termocentralele pe gaz sa fie suprasolicitate, acestea producând totuți cu 37% mai mult decât în vara 2023, greul ducându-l cel de la Brazi a Petrom care nu este în cogenerare.

Vara lui 2024 a fost o vară caniculară, ceea ce a însemnat că vântul nu a bătut, deci producția de energie eoliana a fost mai mica cu 23%. Soarele a strălucit, dar asta nu înseamnă prea mult deoarece creșterea de la 0.5 la 0,81 TWh în perioada zi – lumină care nu acoperă vârful de consum a unei zile care este perioada orară 20 – 22.

Fig. 6 – Diferențele pentru diferite tipuri de energie electrică – verile 2023 – 2024 (date din Transelectrica.ro)

Opțiunea rămasă a fost importul, care a crescut de la 0,61 la 1,57 TWh, ceea ce înseamnă o creștere de peste 250%.

În articolul din august am explicat marile variații de preț din luna iulie 2024, pe piața spot PZU un MWh a costat între 4500 lei și -529 lei. Piața intraday a stabilit un alt record, prețul unui MWh a fost negativ: -637 lei. Nenorocirea a venit de pe piața de echilibrare unde prețurile au variat între -5000 și +17000 lei. Zilele trecute, în mijlocul luni septembrie, prețul pe piața de echilibrare a depășit 100.000 lei – 20.000 euro. Explicațiile – cauzele le găsiți în articolul de care am amintit din care concluzionăm că în ultimii 15 ani Ministerul și ANRE-ul nu au avut nici o viziune asupra sistemului energetic național.

Ce se mai poate face?

De mult spun că trebuie schimbată legislația achizițiilor mari și strategice, dar atât timp cât Ministerul Energiei nu este în CSAT, nu ia nimeni în considerare investițiile strategice ce trebuiesc făcute în industria energetică națională. De ce armamentul se achizitionează sub CSAT și instalațiile de stocare de mare capacitate, instalațiile pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavoda sau tehnologia și instalațiile SMR-urilor, nu? România nu poate funcționa fără energie sau cu energie scumpă!

Ar fi vreo problemă dacă Guvernul Romaniei ar contacta compania AMBRI, cea care a adus o noutate extrem de ieftină în materie de stocare de energie electrică pentru a construi o fabrica în UE de instalații de stocare? Avantajele AMBRI sunt că acumulatorii produși au o viață de 20 de ani și sunt de aproximativ 50 de ori mai ieftini decât cei pe tehnologia Li – ion.

Pe termen mediu se pot face mai multe: cel mai usor este să punem câteva termocentrale pe gaz care să acopere cererea. Problema este că dacă aceste termocentrale nu furnizează și energie termică prețul energiei electrice va fi mare, deci ar trebui ca acestea să fie de dimensiuni medii și mici și răsfirate în toată țara pentru a acoperi necesarul de energie termică din aglomerările urbane. Dar asta înseamnă ca în aceste orașe trebuie construită (sau reconstruită) rețeaua de termoficare. Sunt chiar recomandate aceste investiții de Uniunea Europeană.

O altă cale este de a termina cât mai repede Reactoarele 3 și 4 de la Cernavoda. Dar avem limitări tehnologice: timpii de pornire și de oprire a unui reactor sunt extrem de mari și acoperirea vârfurilor de consum trebuie să se realizeze cu alte capacități.

Probabil cea mai simplă cale este urgentarea lucrărilor de construcție și punere în funcțiune a centralei cu reactoare modulare mici (SMR) de la Doicesti, cu tehnologia NuScale. Avantajul major al acestei tehnologii este că timpii de pornire și oprire sunt extrem de mici. Al doilea avantaj major este că energia nucleară este ieftină și nepoluantă. Încă nu avem calculul prețului de producție al unui MWh injectat în rețea, dar știm că energia securitară din nuclear este mult mai ieftină decât decat cea din cărbune sau gaz. Putem spune că la Cernavoda prețul de productie al unui MWh produs anul trecut a fost de 178 lei. Să nu uităm că prețul pentru acelasi MWh obținut din gaz este aproximativ 750 lei pe cărbunele e ceva mai scump. Și nu ultimul avantaj este acela că reactoarele modulare mici se pot muta în altă locație destul de simplu.

Acestea sunt avantajele directe din SEN și din buzunarele noastre, dar mai există avantajul geopolitic, acela că o tehnologie americană de o asemenea importanță, importată de România, arată că România este o țară sigura chiar și cu un război la graniță. Mai adăugăm și faptul că la Politehica din București s-a lansat primul simulator european al camerei de comandă a unei centrale cu SMR-uri unde se vor forma specialiștii nucleariști pentru operarea SMR-urilor – Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro