Va fi o criză economică în România în 2025? Sfatul economistului: faceți copii!

În mod natural, ar trebui să urmeze o criză economică în România, sau o recesiune începând cu trimestrul I al anului 2025, scrie economistul Brăduț Boloș într-un articol pe Contributors.ro. Vor urma măsuri de austeritate, pentru că, crede Boloș, nu se poate continua la nesfârșit cu deficite de peste 3%. Sfatul economistului: „Criza mică se va rezolva, în maxim un an, criza demografică continuă și se agravează, și nu există nici o soluție la orizont. Faceți copii dacă vreți un viitor.”

România parcurge una dintre cele mai prospere perioade ale existenței sale. Această prosperitate este alimentată de banii UE, o parte cu caracter de finanțare nerambursabilă, o altă parte cu caracter de credite extrem de avantajoase, de banii expaților români, și, de investiții de capital externe, într-o măsură mai mică.

Creșterea economică rapidă are în ea semințele crizei care vor veni. Economia inevitabil va veni să corecteze excesele în moduri care nu pot fi controlate decât cu mare dificultate. Adică pe scurt, după o dezvoltare rapida urmează o criză. Am să încerc să ating câteva aspecte critice pentru apariția crizei. Știm din experiența și internațională, și națională, că amânarea crizelor prin măsuri de politici economice poate duce la o agravare a corecției atunci când devine inevitabilă.

Definiția crizei

Înainte de a emite orice fel de prognoze trebuie să definim ce se înțelege prin ”criză” și, la ce mă refer eu când spun ”criză economică”. Există o multitudine de puncte de vedere din care ar putea fi privită problema crizelor, și, din anumite puncte de vedere putem spune că România este în criză de la înființarea statului până în prezent.

In textul prezent mă refer la criză în sensul de recesiune, marcată ca început de două trimestre consecutive de scădere a PIB și ca sfârșit de două trimestre consecutive de creștere economică. Probabil asta ar însemna o scădere a consumului privat, o creștere a numărului de incidente de plată (default-incapacitate de plată), o creștere a numărului de insolvențe, o scădere a cererii pe piața de muncă, oprirea creșterilor salariale, sau chiar o diminuare a salariilor totale. Pentru referință voi folosi datele de PIB exprimate în USD la prețuri constante sau PIB PPP. Nu consider un indicator bun PIB nominal (in lei) datorită inflației care ar putea masca o criză cu ușurință. În privința șomajului, un indicator clasic de criză, cred că în România putem să îl înlocuim cu emigrația. Pur și simplu este o foame de forță de muncă în UE pe fondul scăderii dramatice a natalității încât orice șomaj din România va fi cel mai probabil absorbit instantaneu de UE. De altfel UE are tendința să absoarbă inclusiv angajații cu salarii mici, și orice personal calificat nemulțumit din România, nu numai șomerii.

Când au fost crize în România?

În România, crizele economice au tendința de a se manifesta în anul următor alegerilor, începând cu trimestrul I al anului. Poate explicația este excesul de cheltuieli pre-electorale, poate explicația este că după alegeri, cu legitimitatea politică asigurată pentru patru ani, este mai ușor să se efectueze măsuri de corecție care ar fi sinucigașe înainte de alegeri. Consumul în primul trimestru este sub cel din ultimul trimestru în mod periodic, și ulterior dacă este frig și prețurile energiei sunt mari, încep să apară probleme.

Pe de altă parte mai apare un fenomen, de natură tehnică, financiară. Unul din instrumentele esențiale ale guvernării este bugetul. Întârzierile în elaborarea și adoptarea bugetului sunt mai degrabă regulă decât excepție, dar, în anii electorali bugetul se adoptă de cele mai multe ori cu întârzieri record, ceea ce blochează o serie de procese financiare care aduc banii colectați din economie înapoi în economie.

Deficitul și crizele

Deficitul bugetar, o temă favorită pentru mulți analiști, nu este un motiv de a apărea o criză economică. Ceea ce poate genera o criză economică este dependența economiei de deficitul bugetar. Deficitul bugetar trebuie finanțat, și cu cât gradul de îndatorare este mai mare cu atât este mai dificil și mai scump de finanțat. Criza se poate declanșa atunci când o economie ca a României, dependentă de deficitul bugetar, rămâne fără bani. Ceea ce urmează este un fel de sevraj al economiei, care adaugă simptome unei crize deja neplăcute.

Ca să fiu mai clar, uneori deficitul bugetar este necesar și oportun, alte ori nu. În toate teoriile economice intervenționiste, politicile anti-ciclice presupun un deficit bugetar minim sau excedent bugetar în perioadele de creștere, și deficit bugetar mare în perioadele de scădere economice (crize, recesiune). La noi, deficitul bugetar nu pare să urmeze o asemenea logică. Consecința este o politică pro-ciclică, în care în perioadele de creștere deficitul este mare, și in perioadele de criză trebuie diminuat, pentru că nu poate fi finanțat. Ceea ce înseamnă că avem o creștere accelerată în perioada de creștere și o scădere foarte dureroasă în perioadele de criză sau recesiune. Momentul cel mai prost pentru austeritate este criza, și sistemul nostru de a fi în deficit pe creștere economică duce exact la nevoia de austeritate în timp de criză. Asta are ca efect creșterea duratei și amplitudinii crizelor.

Deficit și PNRR

Prin amplitudinea sa și sistemul de finanțare, implementarea PNRR nu se poate face fără deficite bugetare semnificative. Fără a cunoaște concret aranjamentele subterane ale Comisiei Europene, faptul că România nu a fost sancționată de UE pentru deficitul ridicat, indică faptul că există un interes european pentru acest deficit, cel mai probabil legat de implementarea PNRR, pe lângă alte motive.

Prin urmare mă aștept ca pe întreaga durată de implementare a PNRR România să înregistreze un deficit ridicat, și, datorită dimensiunii monetare a PNRR și o inflație ridicată.

Ce urmează, ce e de făcut?

În mod natural, fără intervenții speciale, fără măsuri care să schimbe situația, ar trebui să urmeze o criză, sau o recesiune începând cu trimestrul I al anului 2025. Această criză poate fi mascată sau acoperită de infuziile de capital generate de PNRR, dar din ce am observat în ultimul an, randamentul deficitului bugetar în stimularea activității economice este în scădere, ceea ce înseamnă că este posibil ca din PNRR efectul stimulativ să fie insuficient, efectul inflaționist rămâne constant, și putem asista la o inflexiune a creșterii economice în sens negativ.

Cel mai probabil anul viitor vor trebui să înceapă să fie implementate, de voie, de nevoie, măsuri de austeritate. Nu putem continua la infinit cu deficite peste 3%, și, dacă vrem să fim realiști, vine vremea ca deficitul să fie diminuat. Probabil va fi o bătălie, în sensul diminuării treptate sau sub formă de șoc, dar va trebui diminuat oricum. Personal nu cred in terapiile de șoc, dar, nu mă întreabă nimeni.

Probabil vom asista la o calmare a inflației. Diminuarea deficitului, fie prin creșterea fiscalității, fie prin scăderea cheltuielilor, tinde să fie anti-inflaționistă, ceea ce ar putea duce la reducerea dobânzilor. Asta ar fi poate singura veste bună.

Daca continuă politica de deficit bugetar peste 5%, probabil dobânzile vor fi menținute ridicate pentru a se combate inflația.

Poate o să pice din senin, poate pare rupt din context, dar recomandarea mea este să faceți copii, să investiți în dezvoltare personală și sănătatea proprie. Criza care va veni va trece, dar, in spatele tuturor problemelor, si Romania, precum întreaga Europă, este într-un sever declin demografic. Emigrația din Africa, și Asia, este doar un paleativ pe termen scurt, pentru că și acolo sunt probleme. Chiar dacă IA și robotica și acumularea de mijloace de producție în genere scade cererea de forță de muncă, pur și simplu societățile îmbătrânite au o perspectivă sumbră. În ciuda propagandei sistemele private de pensii nu pot rezolva problema unei societăți dominate de pensionari, pentru că fără tineret, fără adulți, este imposibil de menținut un sistem de investiții de capital sustenabil. Fondurile de pensii pot investi contribuțiile acumulate eficient numai în condiții de creștere economică sănătoasă.  – Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro