EXCLUSIV „Au distrus țara noastră”. Mărturii curajoase ale unor libanezi care speră ca Hezbollah să piardă războiul

HotNews a căutat să afle și alte perspective asupra războiului din Liban decât cele ale combatanților: Hezbollah și Israel. O profesoară universitară, un producător de film și o jurnalistă, toți trei din Beirut și de religie creștină, au răspuns la câteva întrebări pentru Hotnews, în care explică în bună măsură ceea ce se întâmplă în această țară. „Poate sunt simpatizanți, poate sunt membri ai familiilor celor din Hezbollah, poate sunt doar șiiți” spune profesoara despre cei din zonele bombardate acum de aviația israeliană. Ea afirmă că au fost bombardate și alte regiuni, chiar și cea unde trăiește minoritatea druză. 

• „Din punctul meu de vedere, varianta Israelului, care vrea să-i distrugă pe acești rasiști islamiști, este cea preferabilă”, recunoaște producătorul libanez de filme Youssef El Khoury.
• „Îi ajutăm acum pe cei care vin din sud sau din Bekaa (n.r.- regiune din estul Libanului) pentru că au fost nevoiți să fugă din casele lor. Dar nu aș putea spune că simt mare empatie față de ei. Fac parte din comunitatea care i-a dat puterea politică Hezbollah”, spune profesoara universitară Roula Talhouk.

Roula Talhouk predă Teologie practică și Antropologie la Facultatea de Științe Religioase a Universității „Saint Joseph” din Beirut și a fost de acord să ofere un interviu HotNews despre evenimentele de acum din Liban. 

Alături de Roula Talhouk, au mai vorbit cu noi și producătorul de film și emisiuni tv Youssef El Khoury și jurnalista Nidal Ayoub, redactor-șef al site-ului „This is Beirut”. 

Trebuie să precizăm de la început că toți trei fac parte din comunitatea creștină din Liban, deși ei se prezintă, simplu, „libanezi”.  

Structura confesională – creștinii maroniți, musulmanii șiiți și musulmanii suniți – este totuși una importantă în Liban și a contribuit la devastatorul război civil din perioada 1975 – 1990. Milițiile creștine, sunite și șiite s-au măcelărit atunci reciproc, uneori, chiar cu asistența armatei Israelului, care a invadat această țară în 1982. 

Un „Pact național” din 1943, care s-a respectat până în zilele noastre, stabilește că președintele țării trebuie să fie creștin, premierul musulman sunit, iar președintele Parlamentului – șiit.    

Dar dincolo de componenta religioasă, ceea ce a vrut să sublinieze Roula Talhouk în discuția cu HotNews a fost faptul că zonele bombardate predilect de aviația israeliană în acest zile sunt cele locuite de simpatizanții organizației șiite Hezbollah. Sau unde doar „există suspiciuni” că s-ar ascunde membrii acesteia. 

„Este un război între Hezbollah și Israel, nu este un război al țării noastre”

Sunt deja câteva zile bune de când Israelul bombardează cartiere din Beirut, dar și alte orașe ale țării. Vineri, armata israeliană a transmis locuitorilor din peste 20 localități din sud să plece pentru că vor fi loviți de artilerie. Peste noapte, un atac care, se spune, îl viza pe Hashem Safieddine, înlocuitorul șefului Hezbollah ucis săptămâna trecută, a lovit din nou capitala țării. 

Roula Talhouk vrea să fie limpede de la început: „nu este un război al țării noastre, este un război între Hezbollah și Israel”. 

Profesoara universitară este foarte fermă în această privință. De aceea, nici armata Libanului nu intervine, spune ea. „Și chiar de ar vrea să se bage nu ar avea cu ce, pentru că nu are avioane, rachete și alte echipamente militare semnificative”. 

„Au ocupat casele oamenilor care i-au salvat”

Roula Talhouk spune însă că Israelul omoară și civili libanezi, nu doar membri Hezbollah, ceea ce o nemulțumește profund.  „Oricum, pentru noi, Israel, Siria, Palestina sau Iran sunt la fel. Toți ne sunt dușmani”.

De ce nu simte totuși simpatie pentru cei care au trebuit să-și părăsească casele din cauza bombardamentelor, chiar dacă-i ajută prin intermediul bisericii? 

„Pentru că au venit din alte regiuni în zonele creștine, precum Muntele Liban și, de multe ori folosind armele, au ocupat casele oamenilor care i-au salvat. Au intrat cu forța și în casele celor care erau plecați în străinătate”, explică Roula Talhouk.

Deși nu este o împărțire riguroasă, creștinii din Liban trăiesc în Beirut, pe Muntele Liban și în alte zone din est și sud. Musulmanii suniți sunt în Beirutul de vest, în Tripoli (nord), Sidon (sud), dar și în alte orașe. Musulmanii șiiți sunt în principal în sudul țării, aproape de granița cu Israelul, dar și în Valea Bekaa (în est).

„Rezistența Hezbollah este una fake împotriva Israelului” 

Youssef El Khoury este realizator de filme și producător. Unul dintre proiectele sale de televiziune, „Eish Safari”, a primit „Golden Award” la „1st Arab Information Festival” din Iordania, în 2010. 

Omul de televiziune are, de asemenea, păreri ferme referitor la Hezbollah. 

„Ei spun de 30 de ani că merg să elibereze Ierusalimul, dar vedem că în realitate nu au făcut nimic în acest sens. Nu fac nimic pentru poporul libanez, se opun și rezoluțiilor internaționale pentru rezolvarea pașnică a conflictului. Mai degrabă rezistența lor este una care își propune să preia Libanul, nu Ierusalimul”, consideră Youssef El Khoury. 

El afirmă că, în acest moment, poporul libanez are două drumuri în față. Primul ar fi încheierea unui armistițiu, fără ca mișcarea șiită să fie distrusă. Cel de-al doilea drum este cel ales de Israel care dorește distrugerea totală a Hezbollah. 

Youssef El Khoury spune că, din punctul său de vedere, varianta Israelului este cea preferabilă pentru că „acești rasiști islamiști se uită la mine (n.r.- creștin maronit) ca la cineva care nu ar trebui să existe. Sau să existe doar sub controlul lor. Vreau ca țara mea să supraviețuiască așa cum este ea”, mai spune producătorul tv. 

La rândul ei, Roula Talhouk este de părere că Hezbollah nu urmărește interesul Libanului, ci al Iranului. 

„Toate țările arabe vor pace cu Israelul, de ce să rămână singur Libanul care să rezolve problemele Orientului Mijlociu?”, se întreabă profesoara de teologie care consideră doctrina Hezbollah una extremistă. 

„Dacă ne uităm în Biblie, pământul promis de Dumnezeu este el însuși, nu există pământ în realitate”, explică profesoara de ce este greșită și această luptă pentru Ierusalimul, cel de pe pământ. 

Hezbollah face, totuși, parte din societatea libaneză?

Roula Talhouk este de părere că „nu, atâta vreme cât este o organizație iraniană și se află sunt puterea lui Khamenei (n.r.- liderul suprem al Iranului)” 

Chiar dacă majoritatea membrilor sunt libanezi?

„Nu contează ce scrie în pașaportul lor, nici măcar steagul libanez nu-l respectă au altul, așa cum nu respectă nici legea libaneză. Sunt în afara Constituției”, mai spune profesoara.

Youssef El Khoury spune că „există mai multe feluri de libanezi în societate”:

„Unii sunt inovativi, alții lucrează în străinătate, fac onoare Libanului pe plan internațional. Altă categorie este a celor care ar trebui să se afle la pușcărie. Membrii Hezbollah ar trebui să intre la pușcărie pentru că ne-au distrus țara, pentru ceea ce fac acum și pentru ceea ce au făcut în 2006 (n.r. – războiul dintre Hezbollah și Israel)”.

Nidal Ayoub este jurnalistă și redactor-șef la site-ul „This is Beirut”. În opinia ei, membrii Hezbollah ar fi parte a societății libaneze doar dacă ar prioritiza interesele statului libanez, nu pe cele ale Iranului. 

„Probabil că în fiecare țară există oameni care nu sunt patrioți. Membrii Hezbollah nu sunt patrioți”, susține jurnalista.

Cum este să fii jurnalist în Liban? 

Nidal Ayoub spune că este o meserie periculoasă, „dacă vrei să spui faptele, adevărul”. 

Ea îi menționează pe colegii săi care au fost uciși pentru că s-au exprimat împotriva regimului sirian (n.r. – Libanul a fost sub ocupație siriană între 1976 și 2005), dar spune că și ei i s-a transmis la un moment dat, în mod indirect, că este în pericol. 

Am întrebat-o pe Nidal Ayoub și care este relația presei cu Hezbollah. Organizează miliția șiită conferințe de presă, răspund liderii la întrebări?

„Nu, nu fac conferințe de presă, doar declarații care arată ca o spălare pe creier. Chiar dacă pui întrebări, răspunsul pe care-l primești înapoi este unul ideologic, nu unul factual”. 

Au explicat de ce au atacat Israelul?

„În ideologia lor, Israelul este inamicul suprem. Acesta este singurul răspuns pe care-l dau”. 

Care este în acest moment cea mai mare problemă a Libanului? Corupția, Hezbollah, sărăcia…

Pentru Roula Talhouk răspunsul la întrebare este simplu: „politicienii noștri”. 

Profesoara spune că „politicienii sunt corupți și au făcut o înțelegere cu Hezbollah (n.r.- gruparea a intrat la guvernare în 1992): „ne lăsați să furăm, iar voi primiți armele de care aveți nevoie” (n.r. – din partea Iranului). Oamenii au rămas la mijloc, săraci, iar țara e slabă, fără economie, fără armată”.   

Youssef El Khoury este și el de părere că există o înțelegere între politicienii libanezi și Hezbollah și că împreună formează ceea ce el numește „sistemul”. Acest sistem este responsabil și pentru faptul că nu s-au mai putut ține alegeri pentru președinte de doi ani (. n.r- președintele este ales de Parlament, iar Hezbollah a împiedicat în mai multe rânduri votul). 

„Hezbollah a infiltrat toate instituțiile, iar acestea sunt corupte și lucrează pentru interesul organizației”

Jurnalista Nidal Ayoub spune că toate cauzele enumerate mai sus sunt foarte strâns legate între ele.

„Hezbollah a infiltrat toate instituțiile, iar acestea sunt corupte și lucrează pentru interesul organizației. Nu avem o guvernare efectivă, de aceea avem corupție și criză economică pentru că toți își urmăresc propriul interes”, spune jurnalista de la „This is Beirut”.

Cât de greu se trăiește efectiv în Liban?

Nidal Ayub spune că „ultimele estimări ale Băncii Mondiale arată că peste 80 % din populație trăiește în sărăcie”. Jurnalista știe oameni care au salarii de 200 de dolari pe lună, în condițiile creșterii galopante a prețurilor. 

Profesoara Roula Talhouk folosește ca exemplu cazul său personal:  înainte de criza financiară masivă din 2019, care a prăbușit lira libaneză, avea un salariu la universitate care se ridica la aproximativ 5000 de dolari, echivalentul în lire libaneze. Astăzi, salariul ei este în jur de 400 de dolari. Inflația în Liban a atins nivelul de 2000 %. 

În 2021, secretarul general al ONU a comparat criza financiară din Liban cu o schemă Ponzi. „Din cauza acestei scheme și a corupției și alte, probabil, forme de furt, sistemul financiar s-a prăbușit”, a declarat atunci Antonio Guterres.

Care este atmosfera printre locuitorii Beirutului?

Roula Talhouk spune că toate campusurile universitare din Beirut sunt închise, deci și facultatea unde predă. Speră totuși ca școlile să se redeschidă săptămâna viitoare „dacă nu, vom face cursuri online”.

Ea mai povestește că știe foarte mulți oameni care vor să plece din Liban, dar „aeroportul din Beirut are doar unul sau două zboruri pe zi, și doar către țări din Orientul Mijlociu”. 

„Teama este uriașă, având în vedere și numărul mare de victime (n.r.- la data interviului erau 1874 morți)”.

„O țară aflată sub ocupație”

Jurnalista Nidal Ayub a observat că societatea libaneză este împărțită în două – între cei care suferă din cauza bombardamentelor, au casele distruse, au rămas pe drumuri și cei care „se uită la război”.

„Acești oameni sunt la oarecare distanță de evenimente, nu sunt afectați, și pur și simplu sunt privitori”.

Youssef El Khoury caracterizează atmosfera din Liban ca fiind „a unei țări aflate sub ocupație”. 

„Unii ne fură banii din bănci, politicienii, alții duc o rezistență fake împotriva Israelului, miliția șiită Hezbollah”, spune producătorul de filme.  

Ce s-ar întâmpla dacă Hezbollah ar fi fi învinsă?

Roula Talhouk spune că nu știe dacă Israelul are vreun plan să ocupe sudul Libanului (n.r. – de unde acționează Hezbollah), dar speră doar să existe alegeri, o guvernare nouă, iar cei 15 milioane de libanezi din străinătate să se întoarcă acasă.

„Poate este doar un vis, dar eu asta sper”, încheie Roula Talhouk.