De ce oftează Isărescu de câte ori intri la mall / Cum creșterile salariale îl încurcă teribil pe guvernator să țină leul la actualul curs

Creșterile salariale, rupte total de productivitate, s-au dus în creșterea importurilor, în vreme ce cererea slabă pentru exporturile românești erodează balanța de plăți, potrivit datelor oficiale ale BNR. Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de aproape 18 miliarde de euro în primele 8 luni, comparativ cu 13,830 de miliarde de euro în perioada ianuarie-august 2023. Balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu peste 2,6 miliarde de euro.

Salariile au crescut în august cu aproape 14%, iar cum consumul nostru este unul de import, banii s-au dus în economiile altora, României revenindu-i datoria să elibereze din presiunile asupra leului.

În economie nu prea se întâmplă minuni. Iar felul în care sporesc salariile nu duce la îmbunătățirea, ci la înrăutățirea condițiilor de viață. Pentru că aceste creșteri de salarii nu s-au datorat faptului că s-a muncit mai mult și mai bine, ci, pur si simplu, că e an electoral. Iar banii suplimentari obtinuți pe alte căi decât prin creșterea productivității muncii creează tensiuni în economie, mai ales în domeniul prețurilor și al plăților externe.

Când locomotiva trenului se strică, întreg convoiul se oprește

Datele seci arată că în perioada 1 ianuarie – 31 august 2024 exporturile au însumat puțin peste 61 de miliarde euro, iar importurile au însumat peste 82 miliarde euro.

De asemenea, exporturile au scăzut cu 1,6%, iar importurile au crescut cu 2,0%, comparativ cu perioada 1 ianuarie – 31 august 2023. Deficitul balanţei comerciale a fost de aproape 21 de miliarde de euro.

Cererea internă a depășit cu mult cererea externă și principalii parteneri economici ai României, odinioară locomotivele economice ale Europei, au sănătatea șubrezită. Iar când locomotiva se strică, întreg convoiul se oprește.

Potrivit datelor INS, consumul recreativ a crescut cu peste 22%, cel de mobilier și aparatură pentru locuință cu aproape 17%, la fel ca și cheltuielile cu îmbrăcămintea. Cele cu alimentele au urcat cu 5,5%. În schimb, s-au redus cu 24% cheltuielile cu educația.

Majorările salariale se duc în consum și țin inflația sus, îngreunând sarcina bancherilor centrali de a o aduce în țintă

Creșterile salariale, care pentru companii se traduc în creșteri ale costurilor cu forța de muncă, ar putea fi acomodate de angajatori doar prin transferul, cel puțin parțial, în prețuri. „În economia României, o astfel de abordare din partea companiilor ar putea să fie încurajată de persistența unui excedent de cerere agregată, cu potențial de a menține presiunile inflaționiste la niveluri ridicate.

„Factori precum presiunea costurilor salariale și manifestarea unui excedent de cerere continuă să gripeze procesul dezinflaționist al acestor componente, imprimând inflației de bază o traiectorie descrescătoare lentă”, arată BNR.

„Ritmul anual de creștere a salariului mediu brut pe economie s-a intensificat până la 16,7% în primele 3 luni ale anului, el fiind imprimat exclusiv de evoluțiile din sectorul bugetar, unde variația anuală a urcat până la 19,6% în trimestrul I. În schimb, dinamica salarială din sectorul privat s-a temperat la 15% în aprilie-mai. O eventuală creștere a taxării firmelor ar putea conduce la majorări salariale superioare celor din scenariul de bază care, la rândul lor, s-ar putea translata în creșterea prețurilor”, mai spun oficialii Băncii centrale.

Consumul crește, dar cu mușchii altora

Consumul pe import variază între mai puțin de 10% pentru băuturile alcoolice ușoare și până la aproape 100% în cazul unor bunuri personale. Inclusiv în cadrul grupei bunurilor alimentare, consumul produselor din carne afișează un conținut direct de import de aproximativ 25%, în timp ce în cazul peștelui, contribuția externă se apropie de 75%. Pe ansamblul grupei bunurilor alimentare, se observă o ușoară tendință de creștere a dependenței directe în intervalul analizat, de la aproape 28% în 2017, până la 31% în 2020.

O altă fațetă a dependenței de import o reprezintă măsura în care producția autohtonă conține valoare adăugată străină. De pildă, unele din ingredientele folosite la fabricarea biscuiților românești să fie aduse din import.

Dependența indirectă variază între circa 17% pentru alimente și peste 35% pentru automobile sau produse din plastic și cauciuc

Dependența indirectă de importuri este o consecință naturală a interconectării lanțurilor de valoare adăugată globale și nu este neapărat de natură a îngrijora: așa cum bunurile produse intern utilizează inputuri importate, la fel și bunurile intermediare exportate din România vor fi utilizate în procesele de producție din alte țări. În plus, proporția valorii adăugate străine în producția națională este, în general, printre cele mai moderate dintre statele membre ale UE, arată o analiză a BNR.