Sari direct la conținut

„Est-europenii sunt corpuri din care se extrage munca” – Valer Cosma, istoric și antropolog. Fenomenul migrației de muncă, dezbătut la Astra Film Festival

„Est-europenii sunt corpuri din care se extrage munca” – Valer Cosma, istoric și antropolog. Fenomenul migrației de muncă, dezbătut la Astra Film Festival
DocTalk-ul Estici în Vest Foto: Astra Film Festival

Joi seară, la Astra Film Festival, a avut loc DocTalk-ul Estici în Vest, moderat de jurnalistul Cătălin Striblea, pe tema fenomenului migrației de muncă al est-europenilor către Occident. O dezbatere în care au fost angrenați atât invitații, istoricul și antropologul Valer Cosma și prof. dr. Ionela Vlase, cât și publicul.

DocTalk-ul a fost precedat de vizionarea filmului documentar TATA, în regia lui Radu Ciorniciuc și a Linei Vdovîi, o poveste personală și curajoasă a regizoarei privită cel puțin din două perspective – de a-și ajuta tatăl să fie îndreptățit pentru ororile care i s-au întâmplat la locul de muncă din Italia, ca migrant, în relația cu un angajator abuziv, cât și de a-și clarifica ea comportamentul tatăului în raport cu copilul Lina, cu suferințele și cu traumele din vremea copilăriei.Articol susținut de Astra Film Festival

Alte două filme pe tema migrației forței de muncă au putut fi vizionate la Astra Film Festival, 24 de ore și Mirajul Occidentului, cu și mai multe povești ale românilor plecați la muncă în străinătate și modul în care ei s-au simțit trăind, muncind, locuind departe de casă. Statisticile sunt alarmante, așa cum se prezintă în filmul 24 de ore: Din 62.000 de îngrijitoare din Europa de Est, 30.000 sunt din România.

Roluri atribuite în funcție de poziția geografică din care provin muncitorii. Din păcate, fenomenul migrației forței de muncă din Est spre Vest e unul amplu, așa cum și Valer Cosma o arată în DocTalk-ul serii la AFF 2024: „Modul în care sunt văzuți oamenii: corpuri din care se extrage munca. Foarte rar se vede mai mult de atât. Sunt articole în The Guardian unde se menționează că erau aleși românii pentru a culege recolta, și nu britanicii, pentru că fizicul lor, corpul lor, și experiența de viață îi fac mai adecvați pentru această muncă. Sunt roluri atribuite în funcție de poziția geografică în care ești. Ce e interesant de văzut e că, deși noi suntem catalogați așa, dacă suntem puși în ipostaza de a-i privi pe alții, facem fix la fel cum ni se întâmplă nouă – vedem azi situația cu asiaticii care lucrează în România”, a spus el.

Va continua România să fie furnizoare de forță de muncă pentru Vest? Prof. dr. Ionela Vlase e de părere că da: „25% din migrația din Europa e furnizată de români. În plus, munca domestică e una dintre cele mai mari ocupații căutate în țările unde e nevoie. Aproximativ un milion de colaboratori familiali lucrează în Italia și 1.100.000 o fac fără documente. Poate cel mai vulnerabil sector e acesta, la domiciliu. Mai și locuiesc în casa îngrijitorului. Care sunt, în acest caz, orele de muncă, și care cele de odihnă? De aici pot apărea atât de multe probleme precum singurătatea, depresia, schizofrenia, pe lângă barierele lingvistice sau cele sociale. Să știți că persoanele care lucrează la domiciliu au o foarte mică libertate de a pleca din locuință, doar pentru strictul necesar. Iar dacă o fac, se simt pierdute, nu știu ce altceva ar putea face, cum să își petreacă acel timp”.

Emanciparea femeilorun aspect pozitiv al fenomenului migrației de muncă. Ca aspecte pozitive ale acestui fenomen, invitații DocTalk-ului au menționat atât emanciparea femeii, ele văzând cum e să trăiești într-o altă cultură, mai bogată, și, la revenirea în țară chiar să-și roage soții să le ajute la treburi pe care anterior plecării la muncă în străinătate le făceau singure, dar și cum, prin tehnologie, românii reușesc acum să fie la curent cu situația la diverse locuri de muncă din afară, să se ajute între ei, să afle feedback de la alții care au lucrat și să știe să ia decizii în cunoștință de cauză. Există și grupuri pe Facebook special dedicate îngrijitorilor, de pildă. „În 2-3 ani, la Astra Film Festival, o să vedem filme despre muncitorii asiatici din România care trec prin situații similare”, a concluzionat istoricul și antropologul Valer Cosma.

Astra Film Festival se desfășoară până duminică, în Sibiu, timp în care filmul documentar e pus în lumina reflectoarelor, analizat, dezbătut, simțit. Filmele se pot vedea și în varianta online (https://www.astrafilm.ro/ro/2024/astra-film-online) începând de sâmbătă, 26 octombrie, pentru cei care nu reușesc să ajungă la Sibiu zilele acestea sau vor să revadă anumite documentare din selecția AFF 2024.

Articol susținut de Astra Film Festival