„Nimeni nu mai vrea să muncească”: Cum a ajuns o afirmație simplă țapul ispășitor pentru toate problemele de piața muncii din SUA (și România)
Poate ai auzit-o pe autobuz, în discuțiile de la reuniunile de familie sau pe platformele social media: „Nimeni nu mai vrea să muncească”. De unde vine însă afirmația?
Jurnaliștii de la Business Insider scriu că fraza a devenit arhiprezentă în societatea americană (noi am adăuga că și în cea românească) și este luată ca atare, ca și cum toată lumea a decis subit că nu mai vrea să lucreze.
Firul narativ a fost preluat și de unele din cele mai populare emisiuni TV din SUA (lucru valabil, din nou, și pentru România).
„Guvernul plătește oamenii mai mult să nu muncească decât să muncească”, afirma în luna mai prezentatorul Tucker Carlson de la Fox News, unul dintre cei mai urmăriți comentatori ai televiziunii conservatoare.
„Așadar de ce ar munci? Tu ai face-o?”, întreba acesta.
În timp ce în Statele Unite este adevărat că unii americani primesc ajutoare de șomaj mai mari decât ar câștiga lucrând pe salariul minim pe economie, situația este mult mai complicată decât o prezintă Carlson și alții.
„Nimeni nu mai vrea să fie exploatat”
Actuala pandemie de COVID-19 a fost catalizatorul unor modificări uriașe pe piața muncii. În SUA, țară care nu oferă indemnizație pentru creșterea copilului și în care concediul de maternitate este în general de 3 luni, multe mame sunt constrânse să iasă din piața muncii fiindcă nu au în grija cui să își lase copilul.
În plus, retaileri majori ca Amazon au aspirat de pe piața muncii personalul disponibil, oferindu-le salarii mai mari decât minimul pe economie.
Însă unii muncitori afirmă că pur și simplu s-au săturat să fie suprasolicitați, slab plătiți și neapreciați, mai ales într-o perioadă deosebit de stresantă a vieții lor. Așa-numitele „demisii la nervi” au devenit comune după 15 luni de pandemie.
Iar apoi mai există și trendurile pe termen lung privind salariile muncitorilor, care în SUA de decenii nu au mai ținut pasul cu productivitatea.
„În loc să spunem ‘nimeni nu mai vrea să muncească’, să încercăm ‘nimeni nu mai vrea să fie exploatat’”, afirmă fostul secretar american al muncii, Robert Reich.
Eternul conflict dintre generații
„Suspectez că este o combinație între creșterea numărului locurilor de muncă neocupate și amplificarea de către mass-media a opiniilor critice față de muncitorii mileniali și din generația Z care vor să schimbe ceea ce înseamnă munca”, afirmă Diara Townes, manager de proiecte la Institutul Aspen, un ONG cu sediul în Washington.
În plus, generațiile mai în vârstă vor crede mereu că generațiile mai tinere sunt mai leneșe și că simt că li se cuvin mai multe decât considera generația lor, la fel cum părinții bunicilor noștri le povesteau despre greutățile „de pe vremea mea”.
Townes afirmă că aceste idei „se bazează pe mentalitățile de lungă durată potrivit cărora ‘tinerii se simt mai îndreptățiți” și preferă gratificarea instantă.
Iar în SUA cercetările sociologice au arătat că mentalitatea este prezentă în rândul susținătorilor ambelor partide ale duopolului politic american întrucât odată cu înaintarea în vârstă oamenii tind să devină mai conservatori, amplificând acest efect dintre generații.
Un lucru este clar însă: atunci când angajatorii oferă salarii mai mari reușesc să atragă mai mulți muncitori. Rămâne de văzut dacă vor face asta sau vor continua să critice potențialii salariați rămân, notează Business Insider.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro