Alegeri parlamentare 2024. Previziunile unui sociolog pentru votul de astăzi și pe cine crede că e supărată diaspora de l-a votat masiv pe Călin Georgescu
Într-un interviu pentru publicul HotNews, unul dintre cei mai importanți sociologi români, Dumitru Sandu, cel care în ultimii ani a scris constant despre migrație, vorbește despre motivele pentru care românii din străinătate l-au votat în număr foarte mare pe Călin Georgescu în primul tur al prezidențialelor și despre necunoscutele votului de astăzi.
–Hotnews: Cum s-a votat la prezidențialele din 2024, în diaspora românească? Mai are rost întrebarea, la aproape o săptămână de la votul din 24 noiembrie?
–Dumitru Sandu: Da.
– Chiar în condițiile în care turul întâi al alegerilor a fost serios pus sub semnul întrebării prin renumărarea voturilor la cererea CCR?
– Da, pentru că întrebările rămân actuale și răspunsurile care vor fi date la marea întrebare legată de Călin Georgescu – candidatul atracție pentru cele mai multe voturi la prezidențialele din 24 noiembrie 2024 – vor trebui să ia în considerație și parte din datele la care ne vom referi în continuare.
Opțiunea majoră a diasporei a fost, ca și în țară, pentru Călin Georgescu CG (43%), urmat de Elena Lasconi EL (27%) și George Simion GS (12%).
Care este explicația că diaspora știa mai multe despre Călin Georgescu decât cei din țară
– Ponderea voturilor pro-CG a fost mai mare în diaspora decât în țară cu aproximativ 20 puncte procentuale. De ce?
– Diaspora știa mult mai mult despre CG decât cei din țară. O explicație ar putea veni din cifrele referitoare la voturile pro-Marcel Ciolacu (MC). În țară acesta a fost votat, cu cifrele date de prima numărătoare, de 19% dintre alegătorii care au mers la urne iar în străinătate numai de 3%. „Supărarea” diasporei pe PSD este veche. A fost exprimată și la alte alegeri și ar merita să fie discutată mai mult, altădată, în legătură cu partidele la putere, corupție, proasta funcționare a instituțiilor , 10 august 2018 Piața Victoriei, „vrem o țară ca afară” etc.
– Lasconi?
– În cel puțin șase țări preferința pentru Elena Lasconi a fost mai mare decât pentru CG. Este vorba de două țări din Uniunea Europeană (UE), respectiv Olanda și Suedia. În afara UE, aceeași opțiune în favoarea EL comparativ cu CG, apare în Elveția, Republica Moldova, și dincolo de Europa, în Canada și în Statele Unite ale Americii (SUA). Nu știm răspunsul. Formulăm ipoteze sau întrebări de cercetare. Contextul cauzal pare să fie diferit de la țară la țară, sau de la un grup de țări la altul. Acolo unde nivelul de educație este mai ridicat sau nivelul de calificare profesională în diaspora este mai mare, opțiunea pare să fi fost în favoarea EL versus CG. Cel puțin pentru Olanda pare să fie validă o astfel de explicație. Dacă am face o comparație între Olanda și Germania, s-ar putea afirma că nivelul mediu de calificare profesională în diaspora românească este mai mare în Olanda decît în Germania? Cu informațiile parțiale, insuficiente pe care le avem, răspunsul este afirmativ. De aici s-ar putea să vină și ierarhiile diferite de vot în cele două țări.
Cutia Pandorei a Diasporei
– Cazul românilor care vin din Republica Moldova?
– Ponderea moldovenilor care au și cetățenie română și votează pentru Nicolae Ciucă sau pentru Marcel Ciolacu este mult mai mare decât în alte țări. Preferința lor este în primul rând pentru Lasconi, dar și ponderile în favoarea celor doi foști lideri de partide la putere (PNL și PSD) este mare. De ce? Rămâne întrebarea dacă nu cumva efectele TikTok nu au fost mai slabe în diasporele românești în care nivelul de educație și de calificare profesională au fost mai ridicate (Olanda, Suedia, Elveția, SUA, Canada). Opțiune electorală a cetățenilor români din Republica Moldova pare să aibă o explicație diferită de cea pentru cele cinci țări anterior menționate.
Trecând de la datele din tabelul 1 la ipoteze mai generale, notăm și cu această ocazie necesitatea unor sondaje sociologice, cel puțin pe migranții români din hexagonul de atracție europeană. Este posibil că în Germania, Austria, Marea Britanie, Franța, Spania și Italia – țări a ceea ce am numit hexagonul de atracție migratorie a românilor – să fie manifestă și o nemulțumire socială majoră legată de corupția și de proasta funcționare a instituțiilor din România. De aici și înclinația sporită a românilor de acolo de a vota în principal în favoarea lui CG. Sau de a fi vulnerabili, mai ușor, la manipulări care să ducă la un astfel de vot.
– Ce va fi pe 1 decembrie?
– Situația celor din diaspora, despre care discutăm, a fost și este una de incertitudine. Acum, mai mult decât anterior – cu război în apropiere, funcționare proastă a multor instituții, probleme la destinație – și mai complicat. De aici atitudinea de așteptare, de reevaluare permanentă a situației, gândire critică. În plus, nivelul mediu de așteptare este cel european. Nu știm ce va fi. Guvernul nu are și nici nu a inițiat vreun sondaj sociologic al diasporei. Nimeni nu știe ce va fi. După toate tensiunile de până azi, se adaugă una mai presus de toate: cutia Pandorei a Diasporei.
Este de așteptat ca, indiferent de condiționările directe ale votului de la prezidențialele din 24 noiembrie 2024, votul românilor din diaspora la parlamentarele din 1 decembrie a.c. să aibă o structură similară cu cea a voturilor din 24 noiembrie. Nemulțumirile populației legate de proasta funcționare a instituțiilor din România și de politicile în domeniul migrației și al dezvoltării se mențin, pentru diaspora, cu influența lor inevitabilă asupra votului, chiar dacă este pentru parlament sau pentru prezidențiale.
Deși sunt diferite ca structură, voturile din diaspora și din țară sunt intercorelate. Este probabil că în comunitățile locale din România care au mulți migranți în străinătate structura votului din diaspora să conteze și pentru cei de acasă. Similar, discuțiile din spațiul public și mișcările sociale din marile orașe, legate de rezultatele votului din 24 noiembrie, să influențeze și votul la parlamentarele și la prezidențialele care vor urma, aici, în România, dar și în diaspora, cu ecouri negative în special pentru partidele asociate cu pesimismul față de UE/NATO și cu comportamente asociate cu proasta funcționare a instituțiilor din țară.
Cine este Dumitru Sandu
Dumitru Sandu este, din 1992, profesor la Universitatea București, Catedra de Sociologie. Coordoneaza programe doctorale, revista Sociologie românească (al cărei redactor-șef a fost în perioada 1999-2002) si ample cercetari sociale la nivel national. De acelasi autor: Fluxurile de migrație în România (1984), Dezvoltarea socio-teritorială în România (1987), Statistica în științele sociale. Probleme teoretice și aplicații pentru învățământul universitar (1992), Sociologia tranzitiei. Valori și tipuri sociale în România (1996), Spațiul social al tranziției (Polirom, 1999), Sociabilitatea în spațiul dezvoltării. Încredere, toleranță, rețele sociale (Polirom, 2003), Dezvoltare comunitară. Cercetare, practică, ideologie (Polirom, 2005), Viața socială în România urbană (coord., Polirom, 2006), Practica dezvoltării comunitare (coord., Polirom, 2007). Publică, de asemenea, în reviste de specialitate din țară și din străinătate.
INTERVIURILE HotNews.ro