#medicibuni Dr. Călin Ghercea Silviu, oncolog MedLife: „Cuvântul «cancer», rostit sau gândit, trezește în noi toți o mare emoție. Deciziile de tratament trebuie să fie raționale și ferme”

Diagnosticul de cancer este adesea perceput ca o sentință, dar realitatea oncologiei moderne oferă tot mai multe motive de speranță. Dr. Călin Ghercea Silviu, medic specialist în oncologie medicală la Hyperclinica MedLife Craiova, explică cum progresele tehnologice, accesul la tratamente inovatoare și colaborarea interdisciplinară transformă această luptă într-o misiune cu șanse reale de succes. Dr. Ghercea subliniază că deciziile informate și abordarea personalizată sunt esențiale în lupta împotriva cancerului, oferind pacienților din România acces la soluții medicale de ultimă generație.

Puține specialități medicale sunt cele care nu se intersectează cu oncologia. Pentru că, pe lângă bolile specifice, medicul dintr-o anumită specialitate trebuie să poată să recunoască cu flerul și cu răbdarea sa primele semne de boală oncologică, consideră dr. Călin Ghercea Silviu, medic specialist în oncologie medicală.

Medici și pacienți, o echipă

Depistarea precoce a bolii oncologice este foarte importantă, dar acest lucru nu se poate face decât printr-o colaborare strânsă a medicilor aparținând diferitelor specialități medicale, în beneficiul pacienților. „Cu cât ai mai repede diagnosticul corect și complet – și asta ne dorim cu toții – cu atât mai rapid ajunge pacientul la tratamentul potrivit. Din păcate, la noi, în marea majoritate a cazurilor, boala oncologică este depistată în faze avansate. O mai mare atenție din partea celorlalți colegi ar fi bună pentru toți pacienții. Aici, foarte importantă, pe lângă timp, este pregătirea care să le permită să descopere, practic, boala atunci când ea nu are semne sau ele sunt minime, semne cărora pacientul nu le dă importanță“, explică medicul specialist oncolog.

Colaborarea medicală există, depinde însă foarte mult de timpul și de resursele fiecărui medic de a gestiona situația, admite dr. Călin Ghercea Silviu.

În ceea ce privește prevenția, medicul face apel la voința și conștientizarea pacienților: „Eu le dau mereu pacienților mei atunci când ajung la mine următorul exemplu: de ce mergem cu autoturismul la revizie o dată pe an și pentru noi nu găsim o oră, două pentru a ne verifica sănătatea? Fiindcă, pentru ca un cancer de col uterin să ajungă să dea complicații este nevoie să treacă minimum zece ani de la prima leziune. Care inițial nu este cancer și nici nu ar ajunge la cancer dacă se face ceea ce trebuie. Și mi-e greu să cred că astăzi nu s-ar putea descoperi acel cancer în fereastra de zece ani de către medicul ginecolog, cu condiția ca femeia să se prezinte la medic. Aici ar trebui ca pacienții și medicii de familie să țină mai aproape unii de alții, dar ar trebui ca și programele de informare să fie adaptate și, din fericire, lucrurile merg într-un sens pozitiv prin modificările aduse de planul național de combatere a cancerului. Pentru că din cauza neînțelegii acestor lucruri există și teama de acest diagnostic privit ca fiind incurabil“.

Ce presupune diagnosticul oncologic corect

Oricare dintre noi ar trebui să meargă la medicul de familie măcar o dată pe an, chiar dacă nu ne supără nimic, doar pentru a verifica cum stăm cu sănătatea și a face un set minimal de analize. Acest comportament poate oferi medicului de familie prilejul unei anamneze, a unui examen clinic care să pună sau nu în evidență eventuale semne directe sau indirecte ale bolii oncologice. Mai departe, medicul specialist poate să continue investigațiile imagistice specifice, analizele de sânge și poate formula o suspiciune de boală oncologică. „Acest medic specialist poate elibera și bilete de trimitere cu diagnostic de suspiciune, conform ultimelor modificări legislative sau poate orienta în acest punct pacientul către o discuție la medicul oncolog”, explică medicul oncolog în ce constă comportamentul preventiv. 

Pasul următor ar fi diagnosticul de certitudine, care poate să fi realizat printr-o biopsie. „Există mai multe tipuri de proceduri și mai multe tipuri de biopsii. De ce e foarte important să confirmăm diagnosticul oncologic? Pentru că n-ar fi tocmai în regulă să zicem, să facem chimioterapie, de exemplu, pentru un nodul care poate că nu este cancer. Apoi, materialul tumoral pe care îl obținem în urma biopsiei este foarte important și servește pentru a efectua și alte teste moleculare țintite, pentru care se pot aplica și alte tratamente, în afară de chimioterapie, pe care o știe toată lumea”, explică medicul oncolog.

Este vorba despre tratamente care țintesc tumora, despre imunoterapie, strategii terapeutice care pot avea uneori o eficiență mai mare și un răspuns mai îndelungat în anumite stadii de boală.

Următorul pas în diagnosticul corect este stadializarea bolii, pentru a ști clar extensia ei. „În funcție de această stadializare, de localizare, se stabilește, ulterior, strategia de tratament, care este complexă și diferită pentru fiecare pacient“, menționează medicul.

Unii dintre pacienți încă se tem de biopsie. „Pacienților care vin la mine și mă întreabă dacă să facă această biopsie le spun că lucrurile sunt foarte sigure, iar biopsia este necesară unui diagnostic de certitudine și, totodată, pentru a ști ce atitudine terapeutică trebuie adoptată, pentru o anumită localizare. Pentru a înțelege toată lumea, de exemplu, un cancer bronhopulmonar poate să aibă mai multe forme și fiecare formă se tratează diferit. În lipsa unei biopsii nu se poate obține, în niciun caz, un diagnostic de certitudine. Pentru că, în foarte rare situații, testele imagistice sunt atât de clare încât nu mai este nevoie de biopsie”, subliniază medicul. Acolo unde testele sunt înalt sugestive pentru un cancer, biopsia este cea care pune diagnosticul de certitudine.

Empatie, răbdare, înțelegere față de pacient

Diagnosticul de cancer este unul cu un imapct major asupra pacientului și familiei sale. Nici medicul nu poate rămâne indiferent dacă și-a ales această specialitate medicală și nu a nimerit în ea din întâmplare. „Într-adevăr, atunci când rostim sau ne gândim la cancer, lucrul acesta trezește în noi toți o mare emoție. Este imposibil să nu te gândești – indiferent de ce pregătire ai avea – că ți se poate întâmpla și ție sau celor dragi ție. Din acest punct de vedere, cred că un bun oncolog este empatic, răbdător și înțelegător cu pacienții. Acestea sunt cuvintele-cheie. Pentru că și noi, medicii, până la urmă suntem oameni și ne lovim de aceleași probleme în viața de zi cu zi, cu atât mai mult în această meserie. Sau, în această ramură”, consideră dr. Călin Ghercea Silviu.

Unui medic căruia îi pasă îi este imposibil să nu se gândească dacă a luat cea mai bună decizie pentru pacientul său sau dacă s-a făcut suficient de bine înțeles. De asemenea, medicul bun se gândește întotdeauna ce alte opțiuni de tratament mai există pentru el. Presiunea asta este constantă, mai spune oncologul.

„Atunci când pacientul vine la consultație, nu-și poate permite să întâlnească un medic nervos, stresat, nerăbdător sau mai știu eu cum. Alegerea oncologiei ca specializare ține, să zic așa, de fiecare om în parte și de fiecare medic în parte atunci când își alege rezidențiatul. Contează foarte mult cum ești tu ca om. În primul rând, trebuie să fii sincer cu tine și cu ceea ce vrei, ce poți și cum ești tu ca om. Oncologia a fost pentru mine prima opțiune. Am ales-o și chiar mi-a plăcut. Eu zic că sunt un om empatic și un om cu răbdare și cu înțelegere. Cam astea ar fi cuvintele-cheie care ar trebui să definească un medic oncolog și nu numai”, consideră dr. Călin Ghercea Silviu.

„Dacă faci totul cum trebuie, ești împăcat cu tine însuți”

Oncologia nu trebuie privită ca o specialitate deprimantă, spune medicul oncolog. „În primul rând, în oncologie, lucrurile sunt foarte bine standardizate. Avem ghiduri internaționale foarte bine puse la punct pentru orice situație. Și dacă faci totul așa cum trebuie, poți fi împăcat cu tine însuți că ai obținut maximum pentru acel pacient. În al doilea rând, domeniul este într-o continuă schimbare, de descoperire de noi molecule de tratament. O dinamică fabuloasă care te stimulează să fii la curent cu tot ce este nou în specialitatea ta. Mie mi-a plăcut mereu asta“, adaugă el.

Și chiar dacă încearcă să nu ia acasă problemele de la serviciu, este mereu disponibil pentru pacienții săi: „Dacă îți place ce faci și dacă îți pasă, este imposibil să nu te gândești la pacienții tăi și să nu răspunzi la telefon atunci când ei te sună. Eu sunt într-o permanentă legătură cu pacienții mei. Mai ales că orice simptom este pus de pacientul oncolgic pe seama bolii. Ori, nu întotdeauna este așa. Pentru că, pe lângă boala oncologică, mai poate fi și o boală cardiovasculară, o infecție sau o răceală. Și atunci, trebuie să discuți cu pacienții, să-i liniștești, să le oferi argumente.”

„Pacientul își dă seama imediat dacă vrei să-l ajuți”

Prima consultație oncologică este foarte importantă, pentru că atunci medicul își cunoaște pacientul, dar și pacientul își cunoaște medicul. Iar dacă trenul încrederii este pierdut, cu greu mai poate fi prins din urmă. „Majoritatea pacienților vin la oncolog speriați. E firesc. Fiecare reacționează în felul lui la aflarea acestui diagnostic. Eu, personal, nu am avut niciodată probleme în discuția cu pacienții, pentru că omul își dă seama imediat dacă vrei să-l ajuți, dacă ești sigur pe ceea ce faci și, mai ales, dacă ești sincer cu el. Firește că este la fel de important să-i explici pacientului de ce propui acele soluții de tratament. Revin la ceea ce spuneam anterior: e nevoie de empatie, răbdare, înțelegere”, subliniază medicul oncolog.

Pacientul trebuie să aibă încredere în soluțiile de tratament recomandate de specialiști, dar, până la urmă, trebuie să știe că decizia este la el. „Pacientul trebuie să înțeleagă foarte bine ce-i explică medicul. Sfatul meu către pacienți ar fi următorul: deciziile trebuie luate rațional și mai puțin ghidate de emoții. Să vă dau un exemplu: am avut o pacientă cu un cancer de sân care, la prima consultație, se afla într-un stadiu incipient și putea fi vindecabil. I-am propus o soluție de tratament, am explicat și am avut răbdare să înțeleagă, după care a plecat să mai ceară și alte păreri în țară și în afara țării. Lucru cu care, până la urmă sunt perfect de acord. Doar că, în situația ei, problema era timpul. S-a întors la mine după câteva luni în care nu făcuse niciun tratament și după mulți bani cheltuiți pentru a cere mai multe opinii. Doar că, în momentul acela am făcut o reevaluare a cazului și am decelat metastaze și alte probleme și nu mai putea fi vorba despre tratamentul propus inițial. Și nici despre același prognostic. Deci, pe scurt, deciziile trebuie să fie raționale și ferme.”

Recomandările, venite de la o echipă medicală

Fiecare caz oncologic este discutat într-un tumor board, alcătuit, în funcție de localizarea bolii, din oncologi, chirurgi, radioterapeuți, nutriționiști, cardiologi, ginecologi, chirurgi plasticieni, psihologi, astfel încât să i se ofere pacientului cea mai bună soluție de tratament și de susținere a tratamentuljui. 

Discuția în tumor board ajută atât medicii care cunosc fiecare caz în parte, cât și pacientul, care nu mai trebuie să alerge după medici cărora să le explice iar și iar situația lui medicală. „Dacă se respectă acest traseu, riscul de a greși ceva în toți acești pași ai tratamentului este mult mai mic, iar pacientul are confortul dat de faptul că toți medicii știu de el”, mai spune dr. Călin Ghercea Silviu.

Cât privește medicamentele destinate pacienților oncologici, lucrurile s-au schimbat față de acum 10-15 ani. Progresele sunt enorme, punctează medicul oncolog: „Acum avem medicamente noi și țintite, imunoterapii, decontate de CNAS, deci, gratuite. Există o multitudine de variante bune de tratament, precum și trialuri clinice”, completează medicul.

Aceste trialuri (studii) clinice vin și ele în sprijinul pacienților. De ce sunt ele importante și de ce ar trebui ca pacienții să se înscrie în ele: „În oncologie, aceste trialuri sunt utile mai ales, dar nu numai pentru pacienții în stadii avansate sau metastatice de boală care au epuizat toate indicațiile medicale, deci nu mai au variante de tratament pentru acea localizare. Prin aceste trialuri ei au șansa de a încerca un medicament care încă nu este disponibil pe piață sau este disponibil pentru o altă localizare și la care pot avea un răspuns bun. Un exemplu ar fi studiile făcute în cancerul bronhopulmonar metastatic care, până la un moment dat se trata prin chimioterapie și, în urma trialurilor clinice, s-a ajuns la tratamentul imunoterapic, mult mai eficient. Astăzi, tratamentul imunoterapic este de uz curent și decontat de CNAS. La fel și pentru melanomul cutanat și exemplele pot continua”, exemplifică medicul.

Toate aceste argumente adunate duc la o mai mare speranță de viață a pacienților. Iar aceștia trebuie să contribuie și ei prin tărie, prin decizii înțelepte, raționale și ferme și prin înțelegerea informațiilor primite: „Pentru că, până la urmă, medicii fac recomandările, iar pacientul trebuie să gândească singur dacă acceptă acele recomandări. Nu medicii aleg pentru pacienți. Iar pacienții trebuie să aleagă acei medici cu care rezonează în idei, în gândire și care să fie atenți și la partea emoțională. Care e foarte importantă întrucât cu un pacient oncologic trebuie să pornești la drum umăr la umăr, având la bază încrederea”, conchide specialistul.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiuneaFacem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe https://www.medlife.ro/

Articol susținut de MedLife