Un profesor de drept constituțional ridică 4 întrebări majore la care CCR trebuie să răspundă urgent / Cât mai stă Iohannis? / Mai poate candida Georgescu?

Profesorul de drept constituţional Radu Carp a explicat, într-un dialog pentru publicul HotNews.ro, de ce comunicatul Curţii Constituţionale creează o situaţie fără precedent în România. „Sunt extrem de confuz”, spune profesorul, care cere ca judecătorii să răspundă la cel puţin patru întrebări.

„Deocamdată avem doar un comunicat fără valoare juridică, iar asta a creat o situaţie fără precedent: în diaspora se votează, iar preşedinţii secţiilor de votare n-au primit nicio instrucţiune din partea Biroului Electoral Central în baza căreia să înceteze votul. Câtă vreme nu avem o decizie publicată în Monitorul Oficial, în mod paradoxal, votul continuă! Trăim încă în provizorat”, spune Radu Carp, profesor la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București.

El susţine că, odată cu publicarea deciziei în Monitorul Oficial, Curtea Constituţională trebuie să clarifice urgent patru întrebări majore, pentru a arăta că procesul este unul transparent.

1. Cine a sesizat Curtea Constituţională?

„Trebuia comunicat în baza cărei sesizări a fost luată această decizie! Ieri, Curtea Constituțională a spus că doar candidaţii pot să depună sesizări. Poate a depus doamna Lasconi o sesizare în această dimineaţă, dar asta nu ştim? (echipa Elenei Lasconi a spus, pentru HotNews, că nu a depus nicio sesizare, n.r.) Putem deduce doar că o sesizare din cele existente a fost acceptată.

Din ce-a spus CCR până acum, am deduce că ar fi cea a doamnei Lasconi, despre care eu nu ştiu dacă a fost depusă sau nu. Ei trebuiau să ne spune şi care e sesizarea acceptată, dar şi care sunt motivele, măcar în câteva rânduri. Deocamdată s-a creat o stare de confuzie în interiorul procesului electoral”, susţine profesorul Radu Carp.

2. La punctul 2 al comunicatului CCR este specificat faptul că „procesul electoral pentru alegerea Președintelui României va fi reluat în integralitate”.

„Eu ridic o întrebare care nu are soluţie deocamdată. Sunt candidaţi care după turul I, trebuie să primească înapoi banii din partea Autorităţii Electorale Centrale, dacă au luat peste 3%. Li se vor mai returna sumele respective? Vor putea să mai candideze din nou fără să aibă obligaţia de a introduce din nou sumele sau se va considera că sunt valabile deja sumele de bani depuse? OK, se repetă, dar ce facem cu banii?”, arată Radu Carp.

3. Cât mai poate sta la Cotroceni Klaus Iohannis?

„Mecanismele constituţionale în vigoare sunt prevăzute în aşa fel încât la data expirării mandatului actualului preşedinte, alt preşedinte să fie deja validat. Or, noi nu mai suntem în această situaţie. Suntem într-o situaţie care nu a fost descrisă de Constituţie.

Probabil Curtea Constituţională va interpreta situaţia respectivă, pentru că altcineva nu are cine. Dar se va pune problema cine va sesiza Curtea cu interpretarea situaţiei, pentru că nu se poate autosesiza şi nici să prelungească mandatul preşedintelui. Curtea trebuie să lămurească în mod oficial ce se întâmplă în această situaţie. Pentru că nimeni, în momentul de faţă, ca autoritate de stat, nu poate interpreta Constituţia”, explică profesorul de drept constituţional.

4. Mai poate candida Călin Georgescu?

„Nici asta nu ştim. În momentul de faţă, singura informaţie pe care o avem de la Parchetul General e că există un dosar in rem. Ultima declaraţia a domnului Alex Florenţa, procuror general, e că a trimis nişte scrisori la DIICOT pentru a lămuri anumite aspecte.

În momentul de faţă, nici măcar piesele din dosarul in rem nu sunt constituite. Nu ştim în cât timp aşteaptă Parchetul o confirmare a primirii scrisorilor, nu ştim dacă SRI a trimis Parchetului General toate probele – pentru că CSAT a declasificat doar o parte din materialul SRI. Asta e o problemă pentru că, dacă raportul respectiv este o parte declasificat şi una clasificată, înseamnă că procurorii de caz ar trebui să fie cei care au certificate ORNISS pentru a avea acces la datele din raportul care încă e clasificat”, adaugă profesorul Radu Carp.