Statele europene blochează cererile de azil ale sirienilor, iar unii pregătesc chiar deportarea acestora, după căderea regimului Assad

Mai multe țări europene au suspendat procesarea cererilor de azil pentru sirieni, după căderea regimului fostului președinte Bashar al-Assad, unii oficiali argumentând că refugiații ar avea acum motive să se întoarcă acasă – sau să fie deportați, scriu BBC și Politico.

Guvernul interimar al Austriei a oprit toate cererile de azil din partea sirienilor și a anunțat chiar că face planuri de repatriere sau de deportare a persoanelor înapoi în țara lor de origine, argumentând că situația din țară s-a schimbat fundamental.

Germania (unde locuiesc un milion de sirieni), Regatul Unit, Franța, Norvegia, Belgia, Italia și Grecia au anunțat de asemenea că vor suspenda și ele, deocamdată, deciziile privind azilul.

Aceste măsuri ar putea lăsa zeci sau sute de mii de sirieni în incertitudine, ca urmare a prăbușirii regimului Assad după 50 de ani de regim brutal. Potrivit datelor ONU, peste 14 milioane de sirieni au fost forțați să își părăsească casele în căutare de siguranță, începând din 2011.

Austria a luat una dintre cele mai ferme măsuri. Cancelarul conservator al Austriei, Karl Nehammer, a scris pe X că guvernul îi va „sprijini pe toți sirienii care au găsit refugiu în Austria și doresc să se întoarcă în țara lor de origine”.

El a adăugat că „situația de securitate din Siria trebuie, de asemenea, să fie reevaluată pentru ca deportările să fie posibile din nou în viitor”.

Într-o declarație, Ministerul de Interne al Austriei a afirmat de asemenea că „situația politică din Siria s-a schimbat fundamental și, mai presus de toate, rapid în ultimele zile”.

În Austria trăiesc aproximativ 95.000 de sirieni, mulți sosiți în timpul crizei migranților din 2015 și 2016. O reacție împotriva valului de migrație a alimentat sprijinul pentru extrema dreaptă, care a câștigat ultimele alegeri naționale.

Aproximativ un milion de sirieni în Germania

Oficiul Federal pentru Migrație și Refugiați din Germania a suspendat la rândul său toate cererile în așteptare din partea solicitanților de azil sirieni.

Oficialii spun că situația politică este atât de incertă în Siria, încât nu este posibil să se ajungă la o decizie corectă cu privire la siguranța sau nu a țării.

În prezent, 47.270 de sirieni din Germania așteaptă un răspuns la cererile lor de azil. Cei care au primit deja azil nu sunt afectați.

Germania are cea mai mare diasporă siriană din afara Orientului Mijlociu, cu aproximativ un milion de sirieni care trăiesc în Germania. Aproximativ 700.000 sunt clasificați drept refugiați.

Ministra britanică de interne, Yvette Cooper, a confirmat de asemenea că Regatul Unit a „oprit deciziile de azil privind cazurile din Siria, în timp ce Ministerul de Interne analizează și monitorizează situația actuală”.

Cooper a declarat că situația din țară „se mișcă extrem de repede după căderea regimului Assad” și a adăugat că unele persoane se întorc deja în Siria.

Între 2011 și 2021, mai mult de 30.000 de sirieni au primit azil în Regatul Unit. Majoritatea acestora au fost reinstalați în cadrul unor programe umanitare și au venit direct din alte țări în care fugiseră, precum Turcia și Liban.

În 2019, s-a calculat că aproximativ 47.000 de sirieni trăiau în Regatul Unit, dar se crede că acest număr a scăzut de atunci la aproximativ 30 000.

Incertitudine în Liban

Franța lucrează la o politică similară cu cea propusă de Germania, o decizie fiind așteptată în următoarele ore, potrivit agenției de știri Reuters.

Între timp, mii de sirieni exilați în Liban și Iordania s-au întors acasă. Dar la granița libaneză, fluxul a fost în ambele direcții.

BBC scrie că un număr tot mai mare de sirieni încearcă să intre în Liban, ceea ce a determinat armata libaneză să aducă întăriri.

Unii dintre cei care fugeau sau încercau să fugă din Siria au spus că se tem de o creștere a haosului sau a criminalității, deși au admis, de asemenea, că au primit asigurări că acest lucru nu se va întâmpla.

Libanul găzduiește mai mult de un milion de refugiați sirieni, dar a înăsprit regulile de intrare în țară.

Un val de migrație a dat aripi extremei drepte în Europa

Deciziile de revizuire a politicilor de azil vin în contextul în care, în ultimele luni, popularitatea partidelor de extremă dreapta antiimigrație a crescut în întreaga Uniune Europeană.

Nu e doar Austria. Germania, de exemplu, se confruntă cu alegeri anticipate în februarie, iar partidele de extremă-dreapta înregistrează în prezent performanțe puternice în sondaje.

În Italia, partidul conservator postfascist al Giorgiei Meloni a câștigat alegerile inclusiv datorită politicilor dure antimigrație promise alegătorilor.

Organizațiile pentru drepturile refugiaților și organizațiile de ajutor au avertizat însă că decizia de a opri cererile de azil vine prea devreme, subliniind continuarea luptelor în unele părți ale Siriei și întrebările legate de stabilitatea politică.

„Având în vedere incertitudinile și preocupările semnificative care persistă în ceea ce privește tranziția și viitorul Siriei, facem apel la toate țările în care trăiesc sirieni în calitate de refugiați să susțină dreptul la azil, precum și principiul returnării în siguranță și voluntare”, a declarat Imogen Sudbery, director senior pentru advocacy în Europa al Comitetului Internațional de Salvare.

În 2015, mai mult de 1 milion de sirieni au ajuns în Europa pe uscat și pe mare, în plin război civil în această țară. De atunci, milioane s-au stabilit în Europa, generând tulburări sociale în Germania, Italia sau Grecia. În luna august, Cipru a suspendat cererile de azil din Siria, afirmând că se luptă să facă față „sosirii în masă” a migranților.

În octombrie, unele țări din UE, în frunte cu Italia, au făcut presiuni pentru normalizarea relațiilor cu Siria, pentru a facilita deportarea migranților. Assad, care a deținut puterea timp de 25 de ani până când a fugit la Moscova împreună cu familia sa, a fost acuzat de tortură și de utilizarea armelor chimice asupra propriului popor.

Odată cu înlăturarea lui Assad, Europa așteaptă acum să vadă ce pregătește viitoarea guvernare a HTS, o grupare rebelă islamistă, odinioară afiliată al-Qaida.